România și puterea de cumpărare
Vicepreședinta Băncii Mondiale pentru Europa și Asia Centrală, Antonella Bassani, a declarat că România a înregistrat una dintre cele mai rapide evoluții economice din Europa, ajungând la o putere de cumpărare de aproape 80% din media Uniunii Europene, de la 30% în urmă cu un deceniu. Această afirmație a fost făcută în cadrul unei intervenții la Palatul Victoria, în prezența vicepremierului Oana Gheorghiu.
Provocările economice ale României
În ciuda progreselor economice, Bassani a subliniat că România se confruntă cu provocări structurale semnificative. Vechiul model de creștere economică nu mai generează aceeași profitabilitate, iar transformările tehnologice, cum ar fi digitalizarea și automatizarea, schimbă regulile economiei globale. România trebuie să adopte un nou ciclu de creștere bazat pe inovație, cercetare și producție cu valoare adăugată mare. Reformarea instituțiilor publice și investițiile în educație, formare și competențe digitale sunt esențiale pentru această tranziție.
Consolidarea fiscală și utilizarea fondurilor europene
Bassani a apreciat eforturile României de reducere a deficitului bugetar, menționând că acesta a scăzut la aproape 6% din PIB în 2026, de la 9,3% în 2024, sub ținta stabilită cu Uniunea Europeană. A subliniat importanța consolidării fiscale ca fundament al economiei. Într-un context internațional volatil, a recomandat mobilizarea capitalului privat și utilizarea eficientă a fondurilor europene, evidențiind că, atunci când resursele sunt limitate, este crucial să se investească în domeniile potrivite.
Discrepanțe între puterea de cumpărare și salarii
Deși puterea de cumpărare a crescut, România continuă să aibă salarii scăzute comparativ cu media Uniunii Europene. Salariul mediu brut anual în România este de aproximativ 21.108 euro, semnificativ sub media UE de 39.808 euro și de peste patru ori mai mic decât în Luxemburg, unde salariul mediu este de 82.969 euro. Această situație este agravată de prețurile ridicate la alimente, energie și locuințe, generând un paradox al unei economii cu putere de cumpărare în creștere, dar cu venituri reale printre cele mai scăzute din Europa.
Concluzie
România se află într-un moment crucial, necesitând adaptarea la noile realități economice pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă și echitabilă, în ciuda provocărilor structurale și a disparităților salariale persistente.