Starea de bine a angajaților români în 2025
Peste un sfert dintre angajații din România se află într-o zonă de risc psihologic și burnout, conform Indexului stării de bine a angajaților, care a evaluat datele din 2025. Doar 30% dintre respondenți se declară mulțumiți de experiența profesională, în timp ce scorul general al stării de bine a angajaților este de 70,3 puncte din 100, plasând România într-o zonă de „siguranță moderată”. Specialiștii avertizează că acest nivel ascunde riscuri importante din cauza schimbărilor de leadership, a volumului mare de muncă și a instabilității economice.
Surse de epuizare profesională
Analiza relevă că 41% dintre angajați reușesc să mențină un echilibru rezonabil la locul de muncă, în timp ce 25% se află într-o zonă de risc. Principalele surse de epuizare includ: volumul mare de muncă (23,3%), presiunea termenelor limită (19,6%), lipsa echilibrului între viața personală și cea profesională (16,4%) și absența feedback-ului (9,1%). Șeful direct este un factor determinant în starea de bine, având o influență de 19,3% asupra angajaților.
Percepția angajaților despre muncă
Indexul ilustrează cum angajații percep munca în România ca pe un sistem de presiuni și compromisuri. Aceștia nu discută despre beneficii, ci despre corectitudine, respect și libertatea de organizare a muncii. Problemele morale, precum corectitudinea concursurilor și tratamentul echitabil din partea șefilor, sunt esențiale pentru angajați.
Obligații pentru angajatori
În lumina acestor date, autoritățile analizează introducerea unor obligații suplimentare pentru angajatori în prevenirea epuizării profesionale. Conform unui proiect, angajatorii ar trebui să informeze salariații despre riscurile de burnout și metodele de prevenire a acestuia. De asemenea, firmele cu peste 50 de salariați vor fi obligate să dezvolte anual un plan de prevenire a epuizării profesionale, care să includă evaluări interne și un mecanism confidențial pentru sesizarea riscurilor.
Cadru normativ și prevenirea burnout-ului
Inițiativa legislativă are ca scop crearea unui cadru normativ distinct pentru prevenirea burnout-ului, definit de Organizația Mondială a Sănătății ca fiind legat de stresul cronic la locul de muncă. În prezent, legislația muncii din România nu conține reglementări explicite referitoare la acest fenomen.
Introducerea acestor măsuri ar putea transforma radical normele pentru angajați, contribuind astfel la îmbunătățirea stării de bine în mediul profesional din România.