România în Cursa Trenurilor de Mare Viteză Până în 2040
Într-un raport recent adoptat de Parlamentul European, România își propune să fie integrată în rețeaua feroviară europeană de mare viteză până în anul 2040, prin conexiuni directe cu Budapesta și Sofia. Adoptarea acestui document subliniază necesitatea modernizării infrastructurii feroviare de către statele membre, în vederea accelerării realizării acestui obiectiv.
Planul ambițios preconizează trenuri capabile să circule cu viteze de cel puțin 250 km/h, având scopul de a reduce semnificativ timpii de călătorie între capitalele europene. Această inițiativă este parte integrantă a strategiei lansate de Comisia Europeană în noiembrie 2025, care vizează crearea unei rețele feroviare de mare viteză ce va conecta capitalele din Uniunea Europeană. Deși raportul stabilit de eurodeputați nu impune construcția noilor linii, acesta conturează prioritățile politice și solicită o accelerare a investițiilor în domeniu.
Gabriela Firea, europarlamentar, a evidențiat pe rețelele sociale, într-o postare din 20 octombrie 2026, importanța acestor legături feroviare rapide. „Am votat astăzi pentru ca trenurile de mare viteză să lege toate capitalele Europei”, a scris Firea, entuziasmată de perspectiva de a parcurge distanța de la București la Budapesta sau Sofia în doar 6 ore.
În aceeași postare, Firea a făcut referire la un studiu recent al Ministerului Transporturilor privind prima linie de mare viteză din România. Aceasta va avea o lungime de aproximativ 780 km, pornind din Constanța, trecând prin București și integrându-se în rețeaua europeană. Costul estimat pentru acest proiect se ridică la 18 miliarde de euro, iar timpii de călătorie prevăzuți sunt promițători: 1h20 de minute de la București la Brașov și circa 2h30 de minute până la Cluj-Napoca.
În plenul Parlamentului, grupul social-democrat, reprezentat de Firea și colegul său Ștefan Mușoiu din Comisia de Transport și Turism, a susținut raportul, subliniind că dezvoltarea rețelei de mare viteză nu trebuie să afecteze trenurile obișnuite utilizate zilnic de navetiști, elevi și pensionari. Printre recomandările raportului se numără crearea de conexiuni feroviare rapide între capitale, accesibilitatea biletelor, alocarea de fonduri în bugetul european 2028-2034 și asigurarea unor condiții de concurență echitabile între trenuri, avioane și transportul rutier. Conform estimărilor, finalizarea rețelei ar putea reduce călătoria de la București la Budapesta de la 15 ore la 6 ore, iar pe ruta București-Sofia de la peste 10 ore la doar 6 ore.
Jurnalist: Alina Popescu