Directiva Comisiei Europene
Comisia Europeană își propune ca până în anul 2030 să existe 25.000 de kilometri de râuri cu curgere liberă în Europa. În acest context, România se pregătește să demoleze mai multe baraje, conform directivei de la Bruxelles.
Obiectivele Directivei
Directivele Uniunii Europene impun demolarea barajelor pentru a permite peștilor să se deplaseze liber. Scopul este restabilirea cursurilor naturale ale apelor, eliminând barajele, stăvilarele și alte obstacole care blochează circulația sedimentelor și a organismelor acvatice.
Modificări legislative în România
România a fost nevoită să modifice legislația pentru a se conforma noilor cerințe europene. Astfel, barajele nu mai pot fi abandonate doar în cazuri extreme, precum riscuri naturale sau avarii majore. Noua procedură permite închiderea sau demolarea barajelor mai ușor, inclusiv la solicitarea oricărui deținător sau prin decizia instanțelor.
Implicarea ONG-urilor
Organizațiile non-guvernamentale pot solicita desființarea oricărui baraj pe motiv că acesta afectează mediul. Un exemplu notabil este barajul de la Răstolița, care, deși finalizat în proporție de 90%, nu a fost pus în funcțiune din cauza contestațiilor din partea ONG-urilor.
Impactul asupra energiei și resurselor de apă
Barajele joacă un rol esențial în producția de hidroenergie și în protecția împotriva inundațiilor. Totuși, directivele europene prioritizează libera circulație a faunei acvatice, chiar dacă acest lucru poate duce la sacrificarea unor investiții strategice. Rămâne întrebarea: cine va asigura apa și energia României în momente critice dacă barajele sunt demolate?
Concluzie
Deciziile privind demolarea barajelor în numele protecției mediului pot avea consecințe semnificative asupra securității resurselor de apă și energie în România, ridicând întrebări importante despre viitorul infrastructurii hidraulice.