Cronologia nenorocirii de la Paltinu
Criza Apei a apărut pe radar pe 17 iunie, când s-au efectuat manevre de deschidere a barajului Paltinu pentru evacuarea unor volume de apă. În această perioadă, Administrația Bazinală Buzău-Ialomița a descoperit o problemă serioasă la baraj, iar în timpul verificărilor, specialiștii au constatat că una dintre golirile de fund era obturată. O inspecție subacvatică a confirmat avaria, evidențiind probleme la sistemul de acționare și funcționarea vanei de lucru.
Ignorarea avertismentelor
Primele măsuri oficiale au fost luate pe 24 iunie, când ANAR a convocat o comisie tehnică pentru a analiza situația. Specialiștii au concluzionat că erau necesare lucrări pentru siguranța barajului. Pe 25 iunie, Comisia de siguranță a barajelor de la Ministerul Mediului a decis că intervențiile la Paltinu erau imperios necesare.
Date critice în gestionarea barajului
Pe 18 septembrie, scafandrii au descoperit o înfundare totală cu sedimente la Paltinu. O ședință de urgență a avut loc pe 22 octombrie, dar reprezentanții societății ESZ Prahova au refuzat să semneze procesul-verbal referitor la golirea lacului, în ciuda deciziei comisiei de a continua golirea. Pe 29 octombrie, Apele Române au informat că nivelul apei va scădea, dar operatorul a primit doar o informare generală, fără un scenariu detaliat. Pe 6 noiembrie, Prefectura Prahova a publicat un comunicat despre o „posibilă situație de urgență”, iar pe 26 noiembrie, ministrul Mediului a asigurat că nu există pericole, declarând că „Totul este controlat”. Ulterior, ploile abundente din noaptea de 28-30 noiembrie au dus la acumularea masivă de aluviuni, iar pe 29 noiembrie, 100.000 de oameni au rămas fără apă potabilă.
Responsabilități și acuzații
În urma crizei, ministra Mediului a acuzat că ESZ Prahova era conștientă de riscul de turbiditate, dar nu a comunicat la ședințele din octombrie. Ea a subliniat că atât ESZ, cât și Administrația Bazinală Buzău-Ialomița sunt „vinovate în egală măsură” și a cerut demisia ambilor directori.
Concluzie
Criza apei din Prahova evidențiază lipsa de reacție și neglijența autorităților în fața avertismentelor, având un impact major asupra comunității și punând în discuție responsabilitatea instituțiilor implicate.