Maria Păuna
„Regina sprâncenelor” · Pionier al dermopigmentării în România
Fondatoare Maria Păuna Academy · Fondatoare brand Atelier Maria Păuna · Președintă, Patronatul Beauty Non-Medical Român
- Sunteți supranumită „regina sprâncenelor” și sunteți recunoscută drept pionier al artei dermopigmentării în România. Cum ați descrie piața de beauty din România în momentul în care ați început, comparativ cu standardele actuale?
Când am început, „beauty” în România însemna aproape exclusiv coafură și un pic de machiaj de ocazie. Nu exista o industrie, existau oameni talentați care lucrau izolat, fără școală, fără standarde, fiecare cum apuca. Dermopigmentarea aproape că nu exista ca meserie — era ceva ce se făcea prin colțuri, fără reguli de igienă, fără pregătire, uneori cu rezultate pe care apoi le corectam ani la rând. Astăzi vorbim despre o industrie reală: cu ocupații recunoscute oficial, cu școli, cu produse profesionale, cu cliente informate. Diferența cea mai mare nu e în tehnică — talent a existat mereu — ci în structură. Am trecut de la „meșteșug făcut din instinct” la „profesie cu standarde”. Și, sincer, o parte din drumul acesta l-am construit chiar noi, cei care am refuzat să acceptăm că se poate și fără reguli.
- Care au fost cele mai mari provocări pe care a trebuit să le depășiți de-a lungul carierei pentru a impune standarde profesionale și educaționale recunoscute în acest domeniu?
Cea mai mare luptă a mea nu a fost niciodată tehnică — talentul și tehnica le poți dobândi cu muncă. Cea mai grea a fost lupta instituțională. La un moment dat mi-am dat seama că nu e de ajuns să fiu eu bună, sau ca cei pe care îi formez să fie buni, câtă vreme întregul sector funcționează fără nicio regulă. Aveam o meserie practicată de zeci de mii de oameni în România care, legal, nici măcar nu exista. Așa am scris, în 2014, primul standard ocupațional pentru dermopigmentare din România — voluntar, neremunerat, pentru că cineva trebuia s-o facă. Apoi am fondat Patronatul Beauty Non-Medical Român, pentru că o voce singură nu se aude, dar o breaslă organizată, da. Și de atunci duc o luptă care nu s-a terminat nici azi: de doisprezece ani mă adresez ministerelor și Parlamentului ca acest sector să aibă în sfârșit o lege-cadru care să protejeze deopotrivă clientul și profesionistul serios. E o luptă lentă, cu multe uși închise și competențe pasate de la o instituție la alta. Dar e munca de care sunt cel mai mândră din toată cariera mea — pentru că nu e pentru mine. E pentru toți cei care vin după mine în meseria asta, și pentru fiecare client care intră pe ușa unui salon și merită să știe că cine îl atinge chiar știe ce face.
- Cum a luat naștere conceptul academiei care vă poartă numele și cât de important este pentru dumneavoastră aspectul de formare și acreditare a noilor generații de specialiști?
Academia s-a născut dintr-o frustrare, sincer: vedeam prea multe rezultate proaste care nu erau din rea-voință, ci din lipsă de școală adevărată. Oamenii învățau pe apucate, dintr-un curs de weekend, și apoi lucrau pe fețele oamenilor. Mi-am dat seama că, dacă vreau să schimb ceva la scară, nu ajunge să fiu eu bună — trebuie să formez. Așa a apărut academia care îmi poartă numele: nu ca vitrină, ci ca angajament. Pentru mine, partea de formare și acreditare este chiar inima a tot ce fac, mai importantă decât orice lucrare individuală. O lucrare frumoasă ajută o clientă. Un specialist bine format ajută mii, de-a lungul carierei lui. Am certificat primii specialiști acreditați oficial în această meserie în România — și fiecare dintre ei duce mai departe un standard, nu doar o tehnică. Aceasta este moștenirea care contează. Dincolo de academie, am dezvoltat și un brand propriu de produse profesionale dedicate specialiștilor din industria de beauty — Atelier Maria Păuna — pentru că un specialist bun are nevoie și de unelte în care poate avea încredere. În 2017, unul dintre produsele mele a primit premiul întâi la Paris, pentru cel mai bun produs de beauty. Iar dacă mă întrebați cu ce a început de fapt totul, răspunsul e simplu: cu frustrare și cu curaj. Abia astăzi, după atâția ani, înțeleg cu adevărat ce înseamnă să-ți asumi un drum din curaj.
- Industria frumuseții se află într-o continuă schimbare, influențată de tehnologie și noi tendințe. Care sunt principalele tendințe pe care le anticipați pentru perioada următoare în materie de estetică și dermopigmentare?
Merg spre trei direcții, dar aș vrea să încep cu una care mă îngrijorează serios. Piața e invadată de aparate — lasere, dispozitive cu putere mare, tehnologii care acționează în profunzimea pielii — și în România nu există nicio reglementare care să spună cine are voie să le folosească. Nu există lege-cadru, nu există nomenclator clar, nu există un registru al specialiștilor. Practic, oricine poate cumpăra un aparat și, a doua zi, poate lucra pe fața și corpul unui client, fără să fi făcut o zi de școală serioasă. Se lucrează, cum se spune, după ureche. Iar asta nu mai e o problemă de estetică, e o problemă de siguranță a oamenilor. Dincolo de asta, tendințele bune merg spre naturalețe — clienta nu mai vrea să se vadă că „și-a făcut” nimic — spre pigmenți mai siguri și protocoale mai riguroase, și spre personalizare reală, forma potrivită fiecărei fețe. De altfel, am ridicat problema virării pigmentului în piele încă de acum ani buni, într-o vreme în care puțini voiau s-o audă. Nu a fost o poziție comodă atunci — dar timpul mi-a dat dreptate, pentru că astăzi cercetarea pe corecția și îndepărtarea pigmentului este exact una dintre direcțiile serioase ale domeniului. Ironic, cu cât avansează tehnologia, cu atât contează mai mult ochiul și pregătirea omului din spatele aparatului. Aparatul e doar unealta. Pericolul, sau siguranța, stă în cine îl ține în mână.
- Cât de mult s-a schimbat mentalitatea clientului român în raport cu procedurile estetice și îngrijirea personală de-a lungul anilor?
Enorm, și în bine. La început, procedurile estetice erau ori un tabu, ori un lux de ascuns — femeile veneau aproape pe furiș și nu spuneau nimănui. Azi, îngrijirea personală e privită ca normalitate, ca parte din respectul de sine, nu ca vanitate. Clienta română de azi vine informată, pune întrebări, cere să vadă acte, portofoliu, igienă. Și e cel mai frumos lucru care ni s-a putut întâmpla nouă, profesioniștilor serioși — pentru că o clientă exigentă e cel mai bun aliat al calității. Când clientul cere standarde, breasla e obligată să le ridice. Am trecut de la „fă-mi și mie ceva” la „vreau exact asta, și vreau să știu cine ești și cum lucrezi”.
- Care este secretul longevității în acest domeniu extrem de competitiv și ce sfat i-ați oferi unui tânăr antreprenor care dorește să activeze în industria de beauty?
Secretul longevității are două părți. Prima: nu m-am oprit niciodată din învățat. Într-un domeniu care se schimbă în fiecare an, în clipa în care crezi că le știi pe toate, ai rămas deja în urmă — așa că am rămas mereu și elevă, nu doar profesoară. Dar a doua parte, cea care cred că face cu adevărat diferența, e că am construit ceva mai mare decât propria carieră. Am tratat meseria aceasta nu doar ca pe un talent al meu, ci ca pe o profesie care merită demnitate, reguli și recunoaștere. Cine ridică o breaslă întreagă, nu doar pe sine, nu dispare cu moda anului viitor — pentru că munca lui rămâne în structura domeniului. Iar sfatul meu pentru un tânăr antreprenor în beauty este acesta: investește în școală adevărată înainte de orice, pentru că baza slabă se plătește ani la rând. Pregătește-te pentru primii doi ani grei — acolo renunță majoritatea, din nerăbdare, nu din lipsă de talent. Și, dacă poți, nu construi doar pentru tine. Contribuie la ridicarea meseriei tale, oricât de puțin. Frumusețea este o industrie serioasă, care ține de sănătatea și încrederea oamenilor. Tratează-o cu seriozitatea aceasta, și te va răsplăti pe viață.
Un apel, la final
Aș vrea să închei cu ceva care nu ține de mine, ci de noi toți. Din 2020 lucrez la un proiect de lege pentru reglementarea sectorului beauty non-medical din România și am făcut lobby în Parlament, în Senat, pentru el. Nu pentru mine — cariera mea e deja construită. Ci pentru că trăim într-o țară în care un întreg domeniu care atinge zilnic sănătatea și încrederea a milioane de oameni funcționează fără reguli, fără standarde, fără nimeni care să răspundă când ceva merge prost. Avem nevoie de o lege, de un nomenclator al ocupațiilor, de un registru al specialiștilor, de cerințe minime de pregătire. Fac apel, prin acest interviu, la autorități, la parlamentari și la colegii mei de breaslă: ajutați-mă să ducem lupta aceasta până la capăt. Nu e lupta unei singure femei. E despre demnitatea unei profesii și, mai presus de orice, despre siguranța fiecărui om care intră încrezător pe ușa unui salon. Eu am scris deja standardele și proiectul de lege. Am nevoie doar ca cei care pot să le adopte să asculte.
Mulțumesc frumos pentru interviu, mulțumesc www.pulsulpresei.ro
Maria Păuna · www.mariapauna.ro · office@mariapauna.ro
Programe de Formare Acreditate · Maria Păuna Academy
Alina Popescu – jurnalist pulsulpresei.ro