Introducere în sistemul e-Sigur
România dezvoltă una dintre cele mai extinse rețele de camere radar din ultimii ani, menită să monitorizeze traficul, să detecteze depășirile de viteză și să calculeze viteza medie între două puncte. Sistemul e-Sigur, gestionat de Ministerul Afacerilor Interne prin Poliția Rutieră, nu va fi finalizat în 2026, cum era inițial planificat.
Termenele de implementare
Surse din Ministerul Transporturilor și reprezentanți ai CNAIR estimează că termenul realist pentru finalizarea sistemului este 2027 sau chiar 2028, din cauza întârzierilor în procedurile de achiziție și a complexității integrării tehnice. Sistemul e-Sigur este finanțat prin PNRR și include o infrastructură extinsă de camere video, radare și software bazat pe inteligență artificială, având capacitatea de a identifica automat șoferii care depășesc limitele legale de viteză sau care circulă fără ITP și asigurare RCA, cu datele transmise direct Poliției pentru sancționare.
Stadiul actual al implementării
CNAIR se ocupă de achiziția și montarea echipamentelor. În prezent, există două contracte în desfășurare: unul pentru dezvoltarea sistemului software și altul pentru instalarea a aproximativ 50 de camere video-radar pe autostrăzile A1, A2 și A3. Pe autostrăzile noi A7, A0 și A10, au fost deja montate peste 100 de camere, dar acestea nu sunt încă funcționale.
Planuri pentru camerele radar pe drumurile naționale
CNAIR planifică o licitație separată pentru achiziția a 400 de camere radar destinate drumurilor naționale. Dacă procedurile se finalizează în 2026, sistemul ar putea deveni funcțional în vara lui 2027, deși specialiștii consideră că acest termen este optimist, implementarea completă putând fi amânată până în 2028.
Amplasărea camerelor radar
Cele 400 de camere radar urmează a fi amplasate în 136 de puncte pe aproximativ 1.100 de kilometri de drumuri naționale, incluzând DN1, DN6, DN2, DN17, DN7, DN67 și DN11. Locațiile finale vor fi stabilite în funcție de condițiile de teren. Până la activarea completă a sistemului e-Sigur, camerele deja montate rămân nefuncționale, iar șoferii vor trebui să aștepte pentru ca monitorizarea automată a vitezei medii să devină o realitate pe drumurile din România.
Concluzie
Întârzierile în finalizarea sistemului e-Sigur subliniază provocările întâmpinate în modernizarea infrastructurii rutiere din România, având implicații semnificative asupra siguranței rutiere și a respectării legislației privind viteza.