Falsurile susținătorilor „rezist” privind datoriile Realitatea, dezvăluite. Dovezile care expun înșelătoria globaliștilor

By

Datoriile Realitatea Plus: Clarificări și Context

Realitatea Plus, cunoscută și sub denumirea de Televiziunea Poporului, afirmă că toate taxele sunt plătite la zi, negând existența unor datorii. Această situație a generat controverse în jurul datoriilor acumulate de Realitatea Media, entitate care a cerut reorganizarea în 2011 și a intrat ulterior în faliment.

Contextul Insolvenței Realitatea Media

În 2011, Realitatea Media a intrat în procedură de reorganizare, având un dosar de insolvență care detaliază motivele pentru această situație. Un aspect semnificativ a fost plata salariilor ridicate, inclusiv pentru aproximativ 170 de angajați, printre care se numără și jurnalista Emilia Șercan. Aceasta a recunoscut în fața anchetatorilor sumele pe care le-a încasat.

Managementul Defectuos și Falimentul

Un alt motiv pentru intrarea în insolvență a fost managementul defectuos asigurat de Asesoft, companie condusă de Sebastian Ghiță, actualmente în fugă. În 2022, Realitatea Media a fost declarată în faliment, iar ANAF a devenit parte vătămată în acest proces.

Declarațiile Emiliei Șercan

Emilia Șercan a fost plătită cu suma de 9000 de euro lunar net în perioada 2008-2009, conform declarației sale din dosarul 29937/3/2022, aflat pe rolul Tribunalului București. Aceasta a semnat un contract de muncă și un contract de cesiune de drepturi de autor, iar salariul său brut era de aproximativ 15.000 de euro. În anul în care a fost angajată, salariul minim în România era de 600 de lei.

Implicarea Altora în Proces

În dosarul menționat, sunt implicați și alți indivizi, precum Alexandru Dimitriu, deputat USR, care a reprezentat interesele unor persoane controversate. Numele lui Maricel Păcuraru sau al altor angajați ai Realitatea Plus nu apar în documentele oficiale.

Reacția Realitatea Plus

Realitatea Plus își rezervă dreptul de a acționa în judecată pe cei care fac afirmații mincinoase cu privire la datoriile sale. De asemenea, se menționează că sechestrul pe bunurile Realitatea Media a fost impus de ANAF, condus atunci de Sorin Blejnar, și că bunurile au fost transferate sub custodia Asesoft.

Concluzie

Controversele legate de datoriile Realitatea Plus subliniază complexitatea situației financiare a Realitatea Media și implicațiile legale ale acesteia, reflectând o dispută mai amplă în contextul mediatic și politic din România.

Share