România și deficitul bugetar
România se confruntă cu un deficit bugetar de 6% din PIB în 2026, conform estimărilor JP Morgan. În ciuda măsurilor de austeritate anunțate de autorități, situația economică rămâne precară, iar reformele structurale par a fi mai mult o strategie de imagine decât soluții efective pentru problemele financiare ale țării.
Austeritate și taxe
Stabilitatea bugetară este fragilă, iar succesul fiscal din 2025 nu se datorează unei creșteri economice substanțiale, ci se bazează pe două măsuri principale:
- Austeritate forțată: Înghețarea salariilor și pensiilor timp de doi ani consecutivi (2025 și 2026).
- Povara TVA: Creșterea Taxei pe Valoare Adăugată a contribuit la veniturile bugetare, dar a afectat puterea de cumpărare a populației.
Provocările anului 2027
Prognoza pentru anul 2027 este incertă, cu o previziune de reducere a deficitului sub 5% bazată pe îmbunătățirea colectării veniturilor, un obiectiv pe care România nu l-a îndeplinit în ultimele două decenii. Deși există eforturi din partea Guvernului pentru a crește veniturile fiscale, sustenabilitatea acestor măsuri este îndoielnică, iar presiunea socială va genera probabil creșteri salariale care vor afecta din nou stabilitatea fiscală.
Perspectiva economiei
Specialiștii CFA România prognozează o încetinire a economiei, cu o creștere a PIB-ului estimată între 1% și 1,5% pentru 2026, indicând că măsurile fiscale de austeritate încep să afecteze dezvoltarea economică. De asemenea, 38% dintre economiști prevăd o inflație persistentă, cu o creștere a prețurilor de 5% – 6%, ceea ce va menține presiunea asupra nivelului de trai.
Concluzie
România se află într-un punct critic, unde credibilitatea fiscală și costul de împrumut depind de abilitatea Guvernului de a evita surprizele bugetare, într-un context de răbdare socială limitată și marjă de manevră fiscală aproape epuizată.