Contaminarea cu microplastice în peștele românesc
O echipă de cercetători de la Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” din Constanța a efectuat un studiu asupra contaminării cu microplastice în trei specii marine consumate frecvent în România. Rezultatele arată că 93,3% dintre exemplarele de șprot și rapană, precum și 66,7% dintre midiile colectate din zona de coastă a României, conțin fragmente de plastic de dimensiuni mai mici de 5 milimetri.
Microplastice în organele interne
Studiul, publicat în decembrie 2025, a identificat particule de plastic atât în organele digestive, cât și în țesuturile moi ale speciilor analizate. Autorii studiului au observat un transfer trofic al acestor particule, mai ales în cazul rapanei, care se hrănește cu organisme contaminate.
Riscuri pentru sănătate
Cercetătorii subliniază că toate cele trei specii sunt consumate de oameni, reprezentând astfel căi potențiale de expunere la microplastice. Aceștia solicită cercetări suplimentare pentru a evalua sursele de poluare și riscurile pentru sănătate asociate cu microplasticele din Marea Neagră.
Compararea cu studiile din Bulgaria
Analiza a comparat datele din România cu cele obținute de cercetătorii bulgari în regiunile Varna și Burgas. Concluziile indică o frecvență mai ridicată a contaminării în organismele colectate la malul mării în România, acest lucru fiind explicat prin proximitatea litoralului românesc față de gurile de vărsare ale Dunării.
Influența Dunării asupra poluării
Studiul menționează că prezența crescută a microplasticelor în țesuturile speciilor analizate poate fi legată de deversarea fluviului Dunărea, care transportă până la 4,2 tone de materiale plastice zilnic, contribuind semnificativ la contaminarea faunei marine din apropierea litoralului românesc.
Tipuri de microplastice identificate
Conform studiului, fibrele au reprezentat majoritatea microplasticelor identificate: 93%, 98% și 99% în midii, rapane și șprot, respectiv. Fragmentele au constituit un procent mult mai mic. Proporțiile diferă în funcție de specie și de organul analizat. La midii, fibrele au constituit 96% din particulele din glanda digestivă, iar la rapană, 97% dintre particulele din stomac au fost fibre.
Culorile microplasticelor
Microplasticele negre, albastre și transparente au fost predominante în toate cele trei specii, însă proporțiile lor au variat. Midiile au fost caracterizate în principal prin particule albastre, rapana prin particule negre, iar șprotul prin particule transparente.
Concluzie
Studiul evidențiază o problemă gravă de contaminare cu microplastice în peștele din Marea Neagră, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru protejarea sănătății publice și a mediului marin.