Cinci domenii de activitate au generat majoritatea insolvențelor în România
Un studiu recent arată că cinci sectoare de activitate au fost responsabile pentru 77% din totalul insolvențelor înregistrate în România în 2025. Aceste sectoare sunt comerțul, construcțiile, transportul și depozitarea, industria prelucrătoare și ospitalitatea, deținând împreună 5.824 de insolvențe din totalul de 7.553. Cu alte cuvinte, aproape trei din patru firme care au intrat în incapacitate de plată activau în unul dintre aceste domenii.
Cauzele insolvențelor
Specialiștii de la Coface identifică principalele cauze ale acestui val de insolvențe: tensiunile de lichiditate și deteriorarea comportamentului de plată. Aceste probleme sunt accentuate în sectoarele care depind de încasările de la bugetul de stat, cum ar fi construcțiile, dar și în cele care fluctuează în funcție de consumul populației.
Comerțul – un sector vulnerabil
Comerțul constituie un sector major în economia românească, cu aproximativ 422.000 de firme active, reprezentând aproape un sfert din totalul de 1,7 milioane de firme existente. Această concentrare de afaceri face ca sectorul să fie extrem de vulnerabil la fluctuațiile economice.
Evoluția insolvențelor
Numărul insolvențelor a crescut cu 3,8% față de anul precedent, atingând cel mai ridicat nivel din ultimii ani. În special, companiile mari (cu o cifră de afaceri de peste 0,5 milioane de euro) au înregistrat 684 de insolvențe, un maxim al ultimilor șapte ani, ceea ce reprezintă un semnal de alarmă pentru mediul de afaceri.
Concordatul preventiv ca soluție
În acest context, tot mai multe firme au început să caute soluții de salvare prin proceduri de concordat preventiv, cu 221 de cazuri deschise în 2025, de peste două ori mai multe decât în anul anterior.
Perspectivele pentru 2026
Pentru anul 2026, se preconizează că economia românească va continua să facă față unor provocări majore, cum ar fi inflația ridicată, o politică fiscală restrictivă și riscurile geopolitice. Cu toate acestea, mediul de afaceri din România rămâne dinamic, având o capacitate de regenerare semnificativă.
Aceste tendințe subliniază necesitatea unei atenții sporite din partea antreprenorilor și a autorităților pentru a aborda problemele structurale ale economiei, care pot duce la falimente în masă.