Clarificări privind barajele din România
Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) a declarat că Uniunea Europeană (UE) nu a emis instrucțiuni sau obligații referitoare la demolarea sau dezafectarea barajelor din țară. Această informație vine ca răspuns la speculațiile din spațiul public conform cărora o directivă europeană ar impune desființarea barajelor, menționându-se o cifră de aproximativ 1.200.000 de „bariere” în Europa.
Definiția „barierelor” în context european
ANAR subliniază că termenul de „barieră” nu se referă la baraje mari și strategice, cum ar fi Porțile de Fier sau Vidraru. Conform datelor de la ICOLD (Comisia Internațională a Marilor Baraje) și EuroCOLD, în Europa există între 4.000 și 5.000 de baraje mari. Diferența semnificativă dintre aceste cifre sugerează că „barierele” menționate în directiva europeană se referă în principal la lucrări hidrotehnice minore, cum ar fi praguri și stăvilare vechi, deseori degradate și fără utilitate.
Condițiile de siguranță și gestionarea barajelor
Majoritatea acestor structuri minore au înălțimi reduse și nu sunt considerate baraje în sensul tradițional. ANAR afirmă că soluțiile pentru aceste lucrări sunt, în general, adaptative, precum reprofilarea cursurilor de apă sau crearea de pasaje pentru pești. Demolarea se aplică doar pragurilor degradate care nu mai au utilitate.
Exemplul din județul Galați
Un exemplu relevant este cazul din județul Galați, unde două baraje piscicole de mică importanță s-au rupt din cauza viiturilor. Aceste structuri, destinate exclusiv pisciculturii, aveau o importanță redusă și nu erau administrate de ANAR, având probleme de întreținere. Aceasta demonstrează că vulnerabilitățile apar în principal la lucrări hidrotehnice minore, nu la barajele mari, care sunt proiectate conform standardelor de siguranță.
Numărul barajelor din România
În România, ANAR administrează 82 de baraje importante și 329 de baraje de mică importanță. Hidroelectrica are în administrare 99 de baraje importante, iar peste 1.500 de baraje mici, realizate în special pentru piscicultură, sunt deținute de autorități locale și persoane fizice.
Deciziile privind barajele
Deciziile privind conservarea, modernizarea sau dezafectarea barajelor sunt luate exclusiv de autoritățile române, în conformitate cu legislația națională, bazate pe evaluări de specialiști. Nu există o listă impusă de UE pentru baraje care să fie dezafectate în România. Evaluările se bazează pe normativul NTLH-033/2002, care a fost adoptat înainte de aderarea la UE.
Concluzie
Reprezentanții ANAR subliniază că nu există obligații europene de demolare a barajelor din România, iar directivele se referă în principal la bariere minore care afectează mediul și siguranța populației. Această clarificare este esențială pentru a înțelege gestionarea resurselor hidrotehnice din țară.