Reacția lui Adrian Câciu după raportul bugetar
Fostul ministru PSD al Finanțelor, Adrian Câciu, a criticat dur anunțul Guvernului referitor la execuția bugetară, care indică un deficit de 6,4% din PIB pentru primele 11 luni ale anului. Câciu contestă ideea că România ar fi ascuns facturi sau se află în pragul incapacității de plată, argumentând că datele oficiale infirmă aceste afirmații.
Acuzații despre cheltuieli nejustificate
Câciu a subliniat că informațiile despre „facturi ascunse” de 30 de miliarde de lei sunt false, afirmând că, dacă acestea ar fi fost reale, deficitul ar fi crescut la 7,2% din PIB în octombrie, iar el a fost de 5,7%. De asemenea, el a menționat că nu au apărut facturi ascunse nici în noiembrie.
Critica asupra austerității
Fostul ministru îl acuză pe actualul ministru al Finanțelor, Bolojan, că a impus o povară inutilă de austeritate asupra populației. Câciu susține că deficitul anual ar fi putut rămâne la 7%, conform legii bugetului inițial, și ridică întrebări privind majorarea țintei de deficit la 8,4% și menținerea acesteia în a doua rectificare din noiembrie, în ciuda evoluției favorabile a datelor bugetare.
Întrebări despre politica fiscală
- De ce a fost majorată ținta de deficit la 8,4%, deși datele arătau o evoluție mai bună?
- De ce a fost păstrată aceeași țintă și la a doua rectificare, când deficitul la 11 luni era de 6,4%?
- De ce a fost necesară creșterea TVA-ului, în condițiile în care deficitul real era sub cel programat?
Critica asupra Consiliului Fiscal
Câciu a ironizat pozițiile Consiliului Fiscal, care în trecut a criticat justificarea deficitului prin investiții. El a observat că, în prezent, când 89% din deficit provine din investiții, justificarea nu mai este contestată, sugerând că aceasta se datorează schimbării conducerii Ministerului Finanțelor.
Concluzia lui Adrian Câciu
Adrian Câciu a conchis că nu era necesară creșterea TVA-ului și că ajustările bugetare se puteau realiza prin alte metode, conform datelor execuției bugetare actuale.
Criticile lui Câciu subliniază tensiunile din politica fiscală și impactul deciziilor guvernamentale asupra economiei și populației, generând întrebări privind transparența și corectitudinea gestionării bugetului național.