Sindicatele din Educație contestă măsurile guvernamentale
Principalele federații sindicale din învățământ și cercetare — „ALMA MATER”, FSLI și „SPIRU HARET” — au trimis o scrisoare deschisă președintelui Nicușor Dan, denunțând „măsurile injuste și nechibzuite” ale actualei coaliții de guvernare. Reprezentanții celor peste 300.000 de angajați din sistem avertizează că România se află pe o traiectorie periculoasă, unde austeritatea este mascată sub pretextul reformelor, iar promisiunile electorale de „salarii decente” au fost înlocuite cu tăieri bugetare drastice.
Contradicții între discursul oficial și realitate
Sindicatele subliniază o contradicție flagrantă între discursul oficial și cifrele reale. Deși Strategia națională de apărare a țării, adoptată în noiembrie 2025, definește educația ca o componentă esențială a securității naționale, deciziile financiare recente par să ignore acest statut. În loc de investiții pentru reziliență, sistemul educațional se confruntă cu o subfinanțare cronică, plasând România pe ultimul loc în Uniunea Europeană. Sindicatele acuză guvernul că transformă educația și cercetarea în „pretinse cauze ale deficitului bugetar”, ignorând faptul că tăierile actuale anulează ani de investiții și eforturi de modernizare.
Critica adusă președintelui cu trecut academic
Sindicatele își exprimă consternarea că un cercetător de carieră, precum președintele, acceptă situația precară a educației. Legile adoptate în 2023, care promiteau alocarea a 15% din cheltuielile bugetului public pentru educație, au rămas neaplicate, iar lipsa de predictibilitate financiară blochează dezvoltarea sectoarelor industriale cu valoare adăugată și accelerează exodul tinerilor specialiști către universități străine.
Problemele universităților și fondurile PNRR
O altă problemă semnalată este cea a fondurilor PNRR destinate cercetării, pe care statul român refuză să le ramburseze universităților. Instituțiile de învățământ superior sunt nevoite să suporte din fonduri proprii salariile cercetătorilor, afectându-le echilibrul financiar. Subfinanțarea universităților provoacă un efect de domino care influențează achizițiile și consumul general, iar lipsa acestor fonduri riscă să compromită credibilitatea României în fața partenerilor europeni.
Cereri de abrogare a măsurilor guvernamentale
Sindicatele solicită abrogarea măsurilor impuse prin Legea nr. 141/2025, care au dus la creșterea numărului de elevi în clase și la majorarea normei didactice. Se cere și deblocarea angajărilor și a soldurilor universitare, menținerea indemnizației de doctorat și o poziționare corectă a dascălilor în noua lege a salarizării. Mesajul este clar: România nu poate fi simultan „codașa Europei la finanțare și fruntașă la performanță”, iar primul buget al educației în scădere față de anul anterior va rămâne o pată de neșters asupra actualei administrații.
În concluzie, situația educației din România, marcată de subfinanțare și măsuri controversate, necesită o reacție urgentă din partea autorităților pentru a asigura un viitor sustenabil și echitabil pentru sistemul educațional.