Ceaușescu, cel mai îndrăgit președinte al României
Un sondaj recent realizat de Cult Research între 2 și 10 februarie 2026 a relevat că Nicolae Ceaușescu rămâne cel mai apreciat lider din istoria recentă a României, la mai bine de trei decenii de la căderea regimului comunist. Într-un scenariu ipotetic de vot, Ceaușescu ar obține 41%, depășind semnificativ președinții care au condus țara după 1989.
Clasamentul președinților postdecembriști
Preferințele românilor pentru liderii postdecembriști se prezintă astfel:
- Nicolae Ceaușescu: 41%
- Traian Băsescu: 26%
- Emil Constantinescu: 17%
- Klaus Iohannis: 11%
- Ion Iliescu: 5%
Datele arată că simpatia pentru Ceaușescu este mai mare în mediul rural, în rândul persoanelor cu studii gimnaziale sau profesionale, pensionarilor, șomerilor și persoanelor casnice. În contrast, Traian Băsescu este preferat de antreprenori, cei cu studii superioare și locuitorii din orașele mari.
Reacții ale generațiilor
Un aspect interesant al studiului este că Generația X (46-61 de ani) se arată cea mai reticentă față de figura lui Ceaușescu, înregistrând un scor de 36%. În schimb, Generația Y (30-45 de ani) și Generația Z (18-29 de ani), care au trăit comunismul prin povești sau manuale, manifestă o simpatie mai mare față de Ceaușescu: 46%, respectiv 42%.
Preferințele pentru lideri internaționali
Românii sunt împărțiți între modele progresiste și cele de dreapta în preferințele pentru personalitățile internaționale:
- Emmanuel Macron: 27%, apreciat de elitele urbane și educate.
- Donald Trump: 26%, popular în rândul susținătorilor lui Ceaușescu.
- Vladimir Putin: 17%, preferat de electoratul cu nivel de educație scăzut din zonele rurale.
Valorile românilor: autoritarism și pragmatism
Chiar dacă mulți români manifestă simpatie pentru lideri autoritari, pragmatismul este evident în privința stabilității statelor. Studiul a clasificat țările după gradul de încredere:
- Japonia și Germania se află în fruntea topului.
- Rusia și Coreea de Nord sunt asociate cu instabilitatea.
- Ucraina ocupă locul trei în topul neîncrederii, afectată de războiul prelungit.
Metodologia sondajului
Studiul a fost realizat prin metoda CAWI, pe un eșantion reprezentativ național de 900 de persoane, cu o marjă de eroare de ±3,3%. Rezultatele evidențiază un contrast puternic între nostalgie, educație și mediu, conturând un peisaj politic în care trecutul pare să influențeze percepțiile contemporane.
Acest sondaj sugerează o continuitate a simpatiei pentru figuri autoritare în România, ceea ce ar putea avea implicații importante asupra viitorului politic și social al țării.