Schimbarea demografică în Europa
Europa se confruntă cu o schimbare demografică majoră, fără precedent în ultimul secol. Pentru prima dată din 1918, numărul deceselor l-a depășit pe cel al nașterilor la nivel continental, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică al Franței (INSEE). Această tendință afectează inclusiv state care, până recent, aveau rate ale fertilității peste media europeană.
Soldul natural negativ
Raportul anual al INSEE indică faptul că, în 2025, soldul natural al populației europene a devenit negativ. Aceasta nu se datorează unei creșteri neobișnuite a mortalității, ci unei scăderi constante a natalității, combinată cu îmbătrânirea accelerată a populației. În Franța, au fost raportate 651.000 de decese și 645.000 de nașteri, marcând primul bilanț negativ de la sfârșitul Primului Război Mondial.
Declinul natalității
Economiștii sugerează că scăderea natalității este o tendință de lungă durată, începută odată cu apariția contracepției în anii ’70. Generațiile numeroase născute în anii ’50 și ’60 devin acum segmentul dominant al populației, în timp ce numărul femeilor aflate la vârsta fertilă scade, iar vârsta la care acestea au primul copil crește constant. Aceste schimbări au dus la o reducere a numărului de nașteri, în contextul în care generația „baby boom” îmbătrânește, crescând astfel numărul deceselor.
Trenduri demografice în Europa
Conform INSEE, numărul nașterilor a scăzut aproape continuu din 2007, atingând în 2025 cel mai mic nivel din ultimii o sută de ani, în timp ce decesele continuă să crească. Aceste modele sunt observate în întreaga Europă, inclusiv în regiuni considerate anterior mai rezistente la declinul demografic. Beata Javorcik, economist-șef la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază că efectele îmbătrânirii populației sunt vizibile pe întregul continent, fertilitatea scăzând de la aproximativ cinci copii per femeie acum 150 de ani la aproximativ doi în prezent.
Impactul asupra forței de muncă
Declinul demografic are implicații economice, forța de muncă scăzând mai rapid decât populația totală, afectând astfel creșterea economică. Zsolt Darvas, cercetător la think tank-ul Bruegel, afirmă că problema nu mai este localizată în sudul Europei, ci este generalizată în toate economiile avansate, care au rate de fertilitate semnificativ sub nivelul necesar pentru menținerea populației, situându-se în jurul valorii de 1,6 copii per femeie. Chiar și în Scandinavia, unde politicile sociale sunt considerate un model, declinul natalității poate fi încetinit, dar nu inversat.
Concluzie
Schimbările demografice din Europa, caracterizate printr-un sold natural negativ, subliniază provocările structurale și de lungă durată ale continentului, care ar putea avea consecințe economice și sociale semnificative în viitor.