Cât ar trebui să plătească Trump pentru achiziția Groenlandei?
Trei surse din Washington au dezvăluit că achiziționarea Groenlandei de către Statele Unite, dorită de Donald Trump, ar putea costa 700 de miliarde de dolari. Această estimare, realizată de cercetători și foști oficiali americani consultați de NBC, are loc în contextul transformării insulei de 800.000 de mile pătrate într-un tampon strategic în zona Arctică împotriva principalilor adversari ai SUA. Suma estimată depășește jumătate din bugetul anual al Departamentului Apărării.
Poziția Danemarcei și a Groenlandei
Groenlanda, teritoriu semi-autonom al Regatului Danemarcei, nu este de vânzare. Oficialii din Danemarca și Groenlanda au respins declarațiile lui Trump, care sugera că SUA ar putea achiziționa insula „fie într-un fel, fie în altul”. Totuși, un oficial de la Casa Albă a afirmat că Secretarul de Stat Marco Rubio a primit instrucțiuni să pregătească un plan de cumpărare a Groenlandei, considerat o „prioritate ridicată” pentru președinte.
Prezența militară și alternativele
Un oficial american apropiat dosarului a menționat că SUA pot amplasa deja trupe și extinde capacitățile militare în Groenlanda printr-un acord existent între cele două guverne. Unii oficiali din administrația Trump au sugerat utilizarea forței militare, dar alte surse consideră mai probabilă o achiziție sau un nou parteneriat. Printre opțiunile discutate se numără un „contract de asociere liberă” care ar permite prezența americană în schimbul asistenței financiare, o soluție potențial mai puțin costisitoare decât estimarea de 500-700 de miliarde de dolari pentru cumpărarea Groenlandei.
Justificările lui Trump și contextul istoric
În 1916, SUA au cumpărat insule din Caraibe de la Danemarca, recunoscând în același timp interesele acesteia asupra Groenlandei. Trump a afirmat că vrea să dețină Groenlanda pentru a avea mai multe drepturi asupra terenului, comparând deținerea cu închirierea. Acesta a menționat că transformarea insulei într-un teritoriu american ar întări relația strategică pe termen lung cu Washingtonul. Motivația achiziției include temerile că locuitorii Groenlandei ar putea solicita independența, iar cei 27.000 de kilometri de coastă ai insulei ar putea ajunge la rivali precum Rusia sau China. Un sondaj independent indică faptul că aproximativ 85% din populația groenlandeză respinge ideea aderării la SUA.
Evoluția atenției Washingtonului
Trump a vizat Groenlanda încă din primul său mandat, dar inițial ideea nu a fost considerată prioritară. În al doilea mandat, intențiile sale sunt tratate mai serios, atât în administrație, cât și de aliații SUA în Europa. Guvernatorul Louisiana a fost numit trimis special pentru Groenlanda, ceea ce a reaprins preocupările oficialilor danezi și groenlandezi.
Perspectiva militară și diplomatică
Un oficial al German Marshall Fund a afirmat că amenințările lui Trump ar putea fi menite să preseze Danemarca și Groenlanda să discute despre poziția SUA în regiune. În Congres, retorica președintelui a întâmpinat opoziție, inclusiv din partea unor republicani care au sprijinit operațiunea SUA în Venezuela. Un proiect de lege a fost introdus pentru a interzice folosirea fondurilor Pentagonului pentru a prelua controlul asupra unui teritoriu suveran NATO fără aprobat.
Prezența militară existentă și resursele strategice
Groenlanda găzduiește deja baza Pituffik, cu personal din Forța Spațială SUA și echipamente radar pentru avertizare timpurie împotriva atacurilor rusești. SUA și Danemarca colaborează în schimbul de informații, iar insula este deschisă găzduirii unor noi baze și negocierilor privind resursele strategice, inclusiv minerale rare. Premierul danez a adăugat că orice forțare din partea lui Trump ar putea destabiliza NATO.
În concluzie, intenția lui Trump de a achiziționa Groenlanda ridică multiple întrebări strategice și diplomatice, având potențiale implicații asupra relațiilor internaționale și securității regionale.