Focul în presa maghiară: Ursula investește masiv în România
Publicațiile din Ungaria sunt surprinse de volumul fondurilor europene care ajung în România, descriind situația ca fiind una fără precedent. Jurnaliștii maghiari afirmă că deciziile Comisiei Europene, sub conducerea Ursulei von der Leyen, favorizează România prin alocări de miliarde de euro și caută să explice schimbările survenite în ultimele luni.
Schimbări la Bruxelles
În presa maghiară se menționează că „ceva s-a schimbat” și că România beneficiază de un aflux masiv de fonduri europene, clasificată ca „fără precedent”. Ursula von der Leyen este considerată a fi responsabilă pentru un mecanism care a accelerat direcționarea banilor europeni către București.
Cresterea transferurilor financiare
Cotidianul Világgazdaság subliniază că, în ultimele șase luni, transferurile din Uniunea Europeană către economia românească au crescut semnificativ. Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a declarat că banii europeni ajung în economia României de cinci ori mai rapid decât înainte, recuperând întârzierile acumulate pe parcursul mai multor ani.
Absorbția fondurilor de coeziune
În ultimele șase luni, rata de absorbție a fondurilor de coeziune a avansat de la 9,9% la 20,4%, practic dublându-se. Sumele efectiv rambursate au crescut de la 2,9 miliarde de euro în anii anteriori la 2,3 miliarde de euro în doar șase luni. În această perioadă, România a primit în medie 450 de milioane de euro pe lună, comparativ cu 86 de milioane de euro anterior.
Obiectivele de investiții
Aceste șase luni reprezintă doar o zecime din perioada bugetară 2021–2027, dar 37% din totalul plăților și 43% din rambursările efectuate de Comisia Europeană au avut loc în acest interval. Fondurile europene contribuie la reducerea deficitului bugetar, având ca obiectiv pentru 2026 injectarea a peste 5 miliarde de euro în economia românească.
Planul Național de Redresare și Reziliență
În privința Planului Național de Redresare și Reziliență, Pîslaru a menționat că, la jumătatea anului 2025, îndeplinirea obiectivelor intermediare era blocată, iar Comisia Europeană a suspendat mai multe plăți. În ultimele șase luni, planul a fost renegociat, crescând nivelul de transparență, iar aproximativ o treime din fondurile atrase au fost utilizate.
Scumpiri și măsuri de austeritate
În aceeași perioadă, prețurile carburanților au crescut semnificativ, guvernul României majorând accizele pentru a doua oară într-un interval de cinci luni, benzina devenind mai scumpă cu 34 de bani pe litru, iar motorina cu 31 de bani.
Aceste creșteri de fonduri europene și măsuri de austeritate subliniază o transformare semnificativă în politica de investiții a României, cu implicații posibile asupra dezvoltării economice și sociale a țării. Impactul fondurilor europene asupra economiei românești va continua să fie un subiect de interes și analiză în viitor.