Anularea rezultatelor alegerilor din Republica Srpska
Comisia Electorală Centrală (CIK) din Bosnia și Herțegovina a decis miercuri anularea rezultatelor alegerilor prezidențiale anticipate din Republica Srpska, afectând 136 de secții de votare din 17 localități, în special în Doboj, Zvornik și Laktasi, zonele de bază ale lui Milorad Dodik.
Acuzații de fraudă și participare slabă
Alegerea din noiembrie a fost marcată de acuzații de fraudă din partea opoziției, în contextul unei participări de doar 35,5%. Siniša Karan, susținut de Dodik și SNSD, a obținut 50,39% (aproximativ 222.000 voturi), în timp ce contracandidatul său, Branko Blanuša, a primit 48,22%. Diferența de sub 10.000 de voturi este considerată suficientă pentru a modifica rezultatul alegerilor, având în vedere neregulile semnalate de CIK, care a ordonat și renumărarea voturilor în peste 100 de secții.
Decizii și reacții ulterioare
Decizia CIK nu este definitivă și poate fi contestată în termen de 48 de ore. Dacă va fi validată de justiție, se va organiza un nou scrutin în secțiile afectate. Milorad Dodik, care a fost destituit din funcția de președinte al RS pentru nerespectarea deciziilor Înaltului Reprezentant internațional, a respins acuzațiile de fraudă, caracterizându-le ca fiind „încetate”. Opoziția, pe de altă parte, susține că neregulile, inclusiv presiuni asupra alegătorilor și discrepanțe în rezultate, au influențat decisiv desfășurarea alegerilor.
Context politic și implicații
Bosnia continuă să fie divizată între Republica Srpska și Federația croato-bosniacă, iar tensiunile politice existente riscă să agraveze instabilitatea post-Dayton.
Concluzie: Anularea alegerilor din Republica Srpska reflectă tensiunile politice profunde și riscurile de instabilitate în Bosnia și Herțegovina, cu posibile consecințe semnificative asupra procesului democratic din regiune.