Transferul Tezaurului Românesc
La 12 decembrie 1916, România a decis transferul Tezaurului în Rusia țaristă pentru a-l proteja de înaintarea Puterilor Centrale. Aceasta a fost o decizie dramatică, garantată în scris de autoritățile ruse, care avea să devină cea mai mare pierdere patrimonială suferită de statul român.
Transportul Tezaurului
Între 12 și 14 decembrie 1916, 17 vagoane cu 1.738 de casete ale Băncii Naționale și două casete cu bijuteriile Reginei Maria au fost transportate din gara Iași spre Moscova. Aurul BNR, evaluat la peste 314 milioane de lei, a fost depozitat în Sala Armelor de la Kremlin, unde, în urma inventarierii din 1917, s-a confirmat că toate valorile erau în conformitate cu declarațiile românești.
Expansiunea Transporturilor
În vara anului 1917, un al doilea transport, mult mai amplu, a dus în Rusia valori ale BNR, Academiei Române, Arhivelor Naționale, muzeelor și altor instituții. În total, România a trimis 91,48 tone de aur fin, împreună cu colecții, arhive, titluri și bunuri culturale de neprețuit.
Consecințele Revoluției Bolșevice
După Revoluția bolșevică, în ianuarie 1918, noua putere sovietică a rupt relațiile diplomatice cu România, a arestat reprezentantul român la Petrograd și a anunțat confiscarea Tezaurului. Deși sovieticii au promis că îl vor „păstra pentru poporul român”, aurul nu a mai fost restituit niciodată.
Restituiri Parțiale și Impactul Economic
În secolul următor, România a primit doar trei restituiri parțiale – în 1935, 1956 și 2008 – niciuna dintre acestea referindu-se la aurul BNR. Pierderea Tezaurului a afectat grav economia interbelică și a rămas un punct sensibil în relațiile româno-sovietice și româno-ruse. BNR a menținut aurul în bilanțuri până în 1929, iar ulterior „pentru memorie” până în 1943.
Statutul Actual al Tezaurului
Azi, Tezaurul de la Moscova rămâne una dintre cele mai semnificative datorii istorice nerecuperate ale României. Deși comisii bilaterale au fost reluate după 2003, documentele originale confirmă predarea legală a aurului, însă cea mai mare parte a Tezaurului nu a fost restituită. BNR continuă demersurile pentru recuperarea acestuia.
Concluzie
Impactul pierderii Tezaurului asupra României a fost profund, având consecințe economice și politice de lungă durată, care continuă să influențeze relațiile internaționale ale țării.