Critica plafonării prețurilor alimentelor
Analiștii economici avertizează asupra efectelor dăunătoare ale măsurilor de plafonare a prețurilor la alimente, subliniind că acestea contravin principiilor economiei de piață. Acești specialiști, printre care și economistul Adrian Negrescu, consideră că plafonarea adaosului comercial propusă de ministrul Agriculturii, Florin Barbu, va duce la o creștere semnificativă a prețurilor la raft.
Critici la adresa ministrului Agriculturii
Negrescu a descris propunerea ministrului ca fiind o „formulă de-a dreptul halucinantă”, menționând că, deși scopul este de a oferi „prețuri decente” românilor, efectele vor fi contrare. El subliniază că nu este înțeles cum funcționează piața și cum se reglează prețurile în funcție de cerere și ofertă, atrăgând atenția asupra impactului negativ asupra investitorilor din sectoarele agricol și de retail, afectate deja de creșterile de TVA și alte taxe.
Dependența de importuri și ineficiența măsurii
Negrescu afirmă că plafonarea adaosului comercial va afecta negativ capitalul românesc din agricultură, distribuție și comerț, crescând dependența economiei de importuri. Deși ministrul Barbu promovează această plafonare ca o soluție, inflația la produsele alimentare a crescut constant, atingând un nivel record în UE, ceea ce demonstrează ineficiența acestei măsuri. Expertul menționează și efectul de „water bed”, unde scumpirea altor produse nereglementate compensează pierderile din cele reglementate.
Avertismentele Consiliului Concurenței
Consiliul Concurenței a avertizat că plafonarea adaosurilor comerciale la alimentele de bază, inițial considerată o măsură temporară, a depășit durata maximă permisă de lege, generând riscuri semnificative pentru funcționarea pieței. Măsura ar trebui aplicată doar în cazuri excepționale, iar depășirea termenului legal amplifică riscurile de efecte nefavorabile și adaptări nedorite ale jucătorilor de pe piață.
Efectele pe termen lung ale plafonării
Chiar dacă plafonarea a avut un impact inițial pozitiv asupra prețurilor la raft, monitorizările au arătat existența efectului de tip „waterbed”, care a dus la creșterea marjelor de adaos pentru alte produse. Consiliul Concurenței a subliniat că o astfel de intervenție pe termen lung, care distorsionează prețurile, riscă să provoace dezechilibre majore pe piață, atât în lanțul de producție, cât și în cadrul piețelor.
Concluzie
Plafonarea prețurilor alimentelor, deși intenționată ca o măsură de protecție a consumatorilor, se dovedește a fi o soluție ineficientă și riscantă, având potențialul de a deteriora situația economică a agriculturii românești și de a conduce la creșteri necontrolate ale prețurilor.