Canonizarea Sfinților Cuvioși Daniil și Misail
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, pe 25 februarie 2016, canonizarea Sfinților Cuvioși Daniil și Misail de la Mănăstirea Turnu, cu ziua de prăznuire stabilită pentru 5 octombrie.
Viața și nevoințele sihaștrilor
De-a lungul veacurilor, numeroși sihaștri s-au nevoit pe Muntele Coziei, îndepărtându-se de lume pentru a duce o viață de rugăciune și nevoință. Aceștia au devenit călugări desăvârșiți, dedicându-se postului și citirii dumnezeieștilor Scripturi, ajungând să cunoască Psaltirea pe de rost.
Unii dintre ei practicau Rugăciunea lui Iisus în liniște, nevoindu-se singuri mulți ani. La început, și-au construit bordeie, iar mai apoi și-au săpat chilii în stâncă, unde trăiau în post și rugăciuni neîncetate, răbdând frigul și ispitele.
Martiriul Sfintei Haritina
Și Sfânta Haritina a trăit în timpul împăratului Diocletian (284-305). Orfană de mică, a fost crescută de un creștin pe nume Claudiu. Dometie, dregătorul împărătesc, a chemat-o la judecată, acuzând-o că îi ademenește pe alții la credința sa. Haritina a afirmat cu curaj că este creștină și că îi îndrumă pe ceilalți spre calea adevărului.
Din cauza credinței ei, a fost supusă la chinuri, inclusiv la tăierea părului și la arderea cu cărbuni, dar a scăpat nevătămată. A fost aruncată legată în mare, dar Dumnezeu a salvat-o. Întrucât nicio pedeapsă nu a dus la moartea ei, împăratul a decis să o necinstească. În momentul rugăciunii, Sfânta Haritina și-a înălțat sufletul la Ceruri, înainte de a fi atinsă de desfrânați.
Concluzie
Sărbătoarea de 5 octombrie aduce un omagiu nu doar Sfinților Cuvioși Daniil și Misail, ci și exemplului de credință și nevoință al Sfintei Haritina, subliniind importanța acestor figuri în tradiția ortodoxă.