Bucureștiul, la 567 de ani de la prima sa mențiune documentară
Pe 20 septembrie, Bucureștiul marchează 567 de ani de la prima sa atestare documentară, un act prin care domnitorul Vlad Țepeș scutește de impozite câțiva locuitori, micii feudali ai vremii. Această dată simbolică ne reamintește de originile complexe ale orașului, rădăcinile sale fiind adânc înfipte în istorie.
Potrivit tradiției, Bucureștiul ar fi fost întemeiat în perioada unui cioban pe nume Bucur, a cărui poveste a fost consemnată de călugărul franciscan Blasius Kleiner în 1761. O legendă populară spune că Dâmbovița, fiica unui pădurar, l-a ajutat pe un prinț rătăcit, iar în semn de recunoștință, acesta i-ar fi dăruit un cuțit și un lemn magic. Folosind aceste daruri, Dâmbovița a înfipt cuțitul în stâncă, făcând să izvorască apa, avându-l astfel ca partener pe Bucur, de la care și-a luat numele satul de la marginea pădurii.
O dovadă a existenței lui Bucur este bisericuța de lângă Mănăstirea Radu Vodă, cunoscută sub numele de „biserica lui Bucur”, un fost paraclis care își păstrează amintirea vremurilor de altădată.
O alternativă la această legendă îl menționează pe Negru Vodă ca fondator al orașului. Prima referire în acest sens a fost realizată de raguzanul Luccari, care a călătorit prin Țara Românească pe timpul domniei lui Mihai Viteazul. De asemenea, un document din 1410, semnat de Mircea cel Bătrân, recunoaște Bucureștiul ca „Cetatea noastră”.
Marele istoric Nicolae Iorga descria Bucureștiul ca un sat de păstori, cu o amplasare strategică lângă râul Dâmbovița, care oferea o apărare naturală împotriva invadatorilor. După cum scria Iorga, „codrul păstra numele Vlăsiei” și oferea un peisaj bogat în resurse naturale.
Documentul lui Vlad Țepeș, datat 20 septembrie 1459, a fost găsit la începutul secolului XX și poate fi admirat la Muzeul Municipiului București, Palatul Suțu. Vlad Țepeș a fost un susținător al acestui teritoriu, iar dintre cele 25 de acte emise de el, 18 provin din București. În 1465, fratele său, Radu cel Frumos, a stabilit Bucureștiul ca una dintre reședințele domnești ale Țării Românești, consolidând astfel statutul orașului ca viitoare capitală.
Fascinante detalii despre București
Astăzi, Bucureștiul se întinde pe 228 km pătrați, având o densitate urbană semnificativă cu 70% din suprafață construită. Așezat în sudul României, orașul se află la 64 km nord de Dunăre, în apropierea Carpaților Orientali și a Mării Negre.
Cele mai apropiate capitale europene sunt Sofia (425 km), Chișinău (460 km), Belgrad (735 km) și Budapesta (750 km). Bucureștiul, cu o altitudine maximă de 96,3 m, este traversat de două râuri majore: Dâmbovița și Colentina, având și o mini-deltă în Lacul Văcărești, unică în Europa.
Zona în care se află Bucureștiul a fost locuită încă din paleolitic, cu dovezi arheologice descoperite în diferite cartiere ale orașului, care atestă o continuitate a vieții umane din cele mai vechi timpuri.
Cartierele precum Radu Vodă și Dămăroaia ascund vestigii ale așezărilor geto-dacice, iar săpăturile recente au scos la iveală urme ale culturii Dridu. Bucureștiul impresionează nu doar prin resursele sale naturale, dar și prin parcurile ample, dintre care Parcul Herăstrău este cel mai mare din sud-estul Europei, și o mulțime de muzee și case memoriale recunoscute internațional, precum Muzeul Grigore Antipa și Muzeul Țăranului Român.
De la originile sale pitorești, Bucureștiul a evoluat într-o metropolă vibrantă, unde istoria se împletește cu modernitatea.
Jurnalist: Marius Manole