Viața în Europa în 2026: O privire asupra disparităților sociale
Conform celor mai recente statistici de la Eurostat, viața în Uniunea Europeană este marcată de contraste izbitoare. În 2025, aproape 92,7 milioane de oameni, reprezentând 20,9% din populație, se confruntau cu riscuri de sărăcie sau excluziune socială. Această cifră este ușor mai mică decât în anul anterior, când 93,3 milioane de persoane erau afectate.
Diferențele între statele membre sunt alarmante. Bulgaria se află în frunte cu o pondere de 29%, urmată de Grecia (27,5%) și România (27,4%). În schimb, națiuni precum Cehia, Polonia și Slovenia înregistrează rate mult mai scăzute: 11,5%, 15% și respectiv 15,5%.
Provocarea locuinței
Problema locuinței devine din ce în ce mai presantă pentru europeni. Între 2010 și 2025, prețurile locuințelor au crescut cu 61%, iar chiriile cu 29%. Această situație afectează în mod special gospodăriile cu venituri mici, unde peste 31% dintre persoanele sub pragul sărăciei alocau cel puțin 40% din venitul disponibil pentru locuință. Comparativ, doar 3,8% dintre cei ce se află peste acest prag se confruntă cu aceeași dificultate. Comisia Europeană estimează că aproximativ un milion de persoane sunt fără adăpost în UE.
Impactul locului de muncă asupra vulnerabilității
Analizele arată o strânsă legătură între vulnerabilitate și statutul profesional. În 2025, riscul de sărăcie sau excluziune socială se ridica la 10,9% în rândul persoanelor angajate, în timp ce în cazul șomerilor, cifra atingea alarmanta proporție de 66,3%. De asemenea, 8% dintre europenii sub 65 de ani trăiau în gospodării cu o intensitate foarte scăzută a muncii.
Tinerii sunt, de asemenea, afectați: 24,2% dintre persoanele cu vârste între 15 și 29 de ani se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială, iar România raportează cea mai înaltă rată a deprivării materiale și sociale severe în rândul tinerilor, atingând 15,1%.
Sănătatea și dizabilitățile: un alt unghi al disparităților
Raportul Eurostat abordează și accesul la servicii de sănătate și îngrijire la domiciliu, subliniind că persoanele cu dizabilități se confruntă cu un risc mai mare de sărăcie sau excluziune socială în comparație cu cele fără dizabilități.
Astfel, imaginea de ansamblu este una contrastantă. Aproape patru din cinci europeni nu se regăsesc în categoria de risc, însă mai mult de 20% sunt vulnerabili. Reducerea acestui număr reprezintă o provocare majoră pentru UE, care își propune, până în 2030, să elimine cel puțin 15 milioane de persoane din riscul de sărăcie sau excluziune socială, comparativ cu situația din 2019.
Jurnalist: Marius Manole