Întârzieri majore în proiectele de transport ale Uniunii Europene
Marile proiecte din rețeaua europeană de transport riscă să nu îndeplinească obiectivele stabilite pentru 2030, în ciuda investițiilor de miliarde de euro din fonduri ale UE, avertizează auditorii europeni. Întârzierile afectează conectivitatea, comerțul și reducerea emisiilor din transport, conform unui raport al Curții Europene de Conturi.
Impactul întârzierilor asupra României
Printre cele opt megaproiecte evaluate în raport se află și autostrada A1 din România, care este afectată de întârzieri semnificative. Proiectele esențiale pentru conectivitate, menite să îmbunătățească transportul persoanelor și mărfurilor în întreaga UE, sunt cu mult în urma graficului. De la 15,3 miliarde de euro investiți din fonduri europene în 2020, întârzierile au fost amplificate de pandemia COVID-19 și invazia Rusiei în Ucraina, care a generat creșteri ale prețurilor la energie și construcții.
Creșteri de costuri alarmante
Auditorii europeni au constatat o creștere reală a costurilor de 47% față de estimările inițiale pentru cele opt megaproiecte, iar datele din 2025 sugerează o creștere și mai mare, depășind 82%. Proiectele Rail Baltica și Lyon-Turin sunt cele care contribuie semnificativ la acest decalaj.
Supravegherea insuficientă a Comisiei Europene
Raportul subliniază că supravegherea din partea Comisiei Europene a fost insuficientă, aceasta trebuind să fie mai proactivă în gestionarea finalizării coridoarelor rețelei centrale. Neîndeplinirea obiectivelor TEN-T subminează planurile UE pentru 2030, afectând economia și obiectivele climatice ale Uniunii. Întârzierile în proiectele de transport mențin emisiile la niveluri ridicate, periclitând obiectivul de neutralitate climatică până în 2050.
Costuri mai mari și oportunități comerciale reduse
Un sistem de transport ineficient va conduce inevitabil la costuri mai mari pentru companii și consumatori, reducând oportunitățile comerciale în interiorul Uniunii. Deși ritmul creșterii costurilor s-a stabilizat, auditorii notează că costurile de construcție ale Canalului Sena–Nord Europa s-au triplat de la lansarea proiectului.
Termene amânate semnificativ
Raportul din 2025 arată o întârziere medie de 17 ani pentru cinci dintre proiectele analizate. De exemplu, linia feroviară Basque Y, care ar fi trebuit să fie operațională în 2010, este acum estimată a fi gata cel mai devreme în 2030. Deschiderea legăturii feroviare Lyon–Turin este prognozată pentru 2033, iar Tunelul de bază Brenner pentru 2032. Canalul Sena–Nord Europa, inițial programat pentru 2010, este acum așteptat să devină operațional în 2032.
Provocări și nevoi financiare
Finalizarea TEN-T necesită investiții masive, estimate la 500 de miliarde de euro până în 2030 și 1.500 de miliarde de euro până în 2050. Organizația Community of European Railway and Infrastructure Companies (CER) a solicitat o majorare a bugetului pentru Connecting Europe Facility la cel puțin 100 de miliarde de euro în următorul buget multianual al UE, pentru a atinge noile obiective TEN-T.
Concluzie
Întârzierile în proiectele de transport ale Uniunii Europene afectează grav planurile de dezvoltare economică și obiectivele climatice, punând în pericol realizarea unei rețele de transport funcționale până în 2030.