Perspectivele românilor asupra anului 2026
Un sondaj realizat de IRES arată că economia, inflația și costurile vieții sunt principalele surse de îngrijorare pentru români la începutul anului 2026. Peste 70% dintre respondenți se simt îngrijorați „în mare” și „foarte mare” măsură de evoluția prețurilor și de presiunea financiară asupra traiului zilnic.
Îngrijorările românilor
Pe lângă problemele economice, situația politică din România și cea internațională generează îngrijorări pentru peste jumătate dintre români. Sănătatea rămâne un factor important de preocupare, dar se situează pe un plan secundar față de presiunea economică. Stabilitatea locului de muncă generează un nivel de anxietate mai scăzut comparativ cu celelalte dimensiuni analizate.
Percepția asupra anului 2026
Percepția colectivă asupra anului 2026 este semnificativ mai negativă decât cea personală. Doar 27% dintre români consideră că anul 2026 va fi mai bun pentru România, cu 12 puncte procentuale mai puțin decât cei care cred că anul va fi mai bun pentru ei înșiși. Aproape 44% anticipează că 2026 va fi un an mai rău pentru țară, dintre care 19% spun că va fi „puțin mai rău”, iar 35% consideră că va fi „mult mai rău”. Aproape 20% estimează că situația României va rămâne la fel.
Cereri adresate statului în 2026
Românii au indicat clar prioritățile pe care ar trebui să le aibă autoritățile în 2026. Reducerea prețurilor este menționată de 25% dintre respondenți ca fiind principala direcție de acțiune, urmată de combaterea corupției (23%) și creșterea salariilor (18%). Investițiile în sănătate sunt indicate de 10% dintre respondenți, îmbunătățirea educației de 8%, iar siguranța și apărarea țării de 7%. Alte teme, precum infrastructura rutieră și digitalizarea administrației publice, sunt percepute ca priorități secundare.
Neîncrederea în Guvern
În ciuda așteptărilor exprimate de populație, încrederea în capacitatea Guvernului de a gestiona dezechilibrele economice este foarte scăzută. Doar 24% dintre români au multă sau foarte multă încredere că Executivul va reuși să reducă deficitul bugetar în următorii doi ani. Aproape 75% dintre respondenți spun că au puțină sau deloc încredere în acest obiectiv, ceea ce subliniază ruptura dintre așteptările publice și percepția asupra capacității statului de a livra rezultate.
Proiecții și așteptări pentru 2026
Românii intră în 2026 cu o speranță prudentă, axată pe stabilitate, nu pe progres. Aproape 40% dintre români cred că anul 2026 va fi mai bun pentru ei personal, dar la nivel național există pesimism și neîncredere în capacitatea statului de a produce rezultate concrete. Cerințele românilor se concentrează pe costuri de trai mai suportabile, corectitudine, predictibilitate și reducerea conflictelor economice și sociale. Războiul din Ucraina este perceput ca un risc de durată, majoritatea românilor anticipând o soluție îndelungată.
Concluzie
Îngrijorările economice și neîncrederea în Guvern conturează un peisaj complex pentru români la începutul anului 2026, iar prioritățile exprimate sugerează o cerință clară de acțiune din partea autorităților pentru a răspunde așteptărilor populației.