Împrumuturi record pentru România în 2026
România se confruntă cu nevoi brute de finanțare estimate între 275 și 285 de miliarde de lei în 2026, echivalentul a 63-65 de miliarde de dolari, conform directorului general al Trezoreriei Statului, Ștefan Nanu. Această sumă reprezintă un record pentru țară și vine într-un context de presiuni crescute pe împrumuturi.
Reducerea deficitului bugetar
Directorul Trezoreriei a subliniat importanța reducerii deficitului bugetar, estimat pentru anul viitor între 6% și 6,5% din PIB. Aceasta ar constitui o îmbunătățire semnificativă față de ținta de 8,4% pentru 2025 și nivelul de peste 9% din 2024. România continuă să aibă cel mai mare dezechilibru bugetar din Uniunea Europeană, iar ajustarea este necesară în contextul presiunilor din partea Bruxelles-ului pentru disciplină fiscală.
Refinanțarea datoriei și măsuri de prefinanțare
O provocare majoră pentru stat va fi suma de peste 150 de miliarde de lei care trebuie refinanțată în 2025, în creștere față de estimarea de 99 de miliarde de lei pentru 2024. Nanu a explicat că această creștere se datorează emisiunilor pe termen scurt din prima parte a anului, în condiții de piață dificile. Statul a început din 2024 operațiuni de prefinanțare și gestionare a pasivelor pentru a reduce presiunea financiară.
Strategia de finanțare pentru 2026
În 2026, România va limita oferta brută de euroobligațiuni la aproximativ 10 miliarde de euro, sub cele 16 miliarde de euro emise în 2024. Autoritățile vor utiliza surse de finanțare „non-piață”, inclusiv aproximativ 6 miliarde de euro din fondurile europene pentru redresare și reziliență (PNRR), accesarea noului mecanism european pentru finanțarea apărării – SAFE, 1,5 miliarde de euro de la instituții financiare internaționale precum Banca Mondială și BERD, și circa 3 miliarde de euro din plasamente private.
Impactul întârzierei bugetului
Adoptarea bugetului pentru anul următor ar putea fi amânată, ceea ce ar putea afecta calendarul emisiunilor de la începutul lui 2026, inclusiv plasamentele private programate în ianuarie și prima emisiune de euroobligațiuni din an. Guvernul de coaliție a implementat deja creșteri de taxe și a început să reducă cheltuielile, dar mai multe măsuri așteaptă încă aprobarea.
Concluzie
Deciziile luate de autoritățile române în privința împrumuturilor și gestionării deficitului bugetar vor avea un impact semnificativ asupra stabilității economice a țării în anii următori, în contextul presiunilor externe și a necesității de ajustare fiscală.