România: un magnet pentru investiții regionale
România a devenit o destinație atractivă pentru investițiile din Europa Centrală și de Est, cu capital care intră în țară, dar iese foarte puțin. Analiza PwC România subliniază că, în ciuda creșterii economice rapide, companiile românești investesc puțin în afaceri externe, ceea ce limitează influența economică regională. Economistul Radu Nechita afirmă că acest paradox este rezultatul unui model economic bazat pe deficit de capital și politici pe termen scurt.
Creșterea economică și strategiile regionale
România a recuperat semnificativ decalajele față de Uniunea Europeană, PIB-ul pe cap de locuitor crescând de la aproximativ 35% din media UE la aproape 80% în prezent. Deși economia a demonstrat reziliență, problemele fiscal-bugetare s-au acutizat. Daniel Anghel, Country Managing Partner PwC România, observă că România are potențialul de a deveni o economie diversificată, dar nu își valorifică avantajele printr-o strategie clară.
Atractivitatea pentru investitori regionali
Între 2019 și 2024, investițiile directe din Grecia, Ungaria, Polonia, Cehia și Bulgaria în România au crescut cu 64%, atingând aproximativ 10 miliarde de euro, dintr-un stoc total al investițiilor străine directe de circa 125 de miliarde de euro. Creșterile semnificative au fost observate în cazul investițiilor grecești (170%), ungurești (94%), bulgărești (90%) și poloneze (84%). Domeniile cele mai vizate includ energia, imobiliarele, retailul, FMCG și IT&C.
Limitările investițiilor românești externe
Investițiile românești în regiune sunt reduse, având un stoc de doar 645 de milioane de euro în cele cinci țări analizate și aproximativ 3,7 miliarde de euro în total. Radu Nechita explică această diferență printr-un deficit de capital acumulat și o experiență limitată a firmelor românești în investiții externe. De asemenea, educația financiară scăzută a populației limitează capacitatea de investiție a românilor.
Deficitul de cont curent și dependența de capital
România se confruntă cu unul dintre cele mai mari deficite de cont curent din Uniunea Europeană, de aproximativ 8% din PIB. Acest deficit nu este o consecință a creșterii economice, ci o condiție a acesteia, reflectând nevoia de capital din exterior. Radu Nechita subliniază importanța formei în care vine capitalul, fie că este vorba de investiții în firme sau împrumuturi.
Absența campionilor regionali
În ciuda unei piețe interne mari, România nu a reușit să dezvolte companii cu prezență regională puternică. Nechita avertizează că soluția nu constă în intervenția statului, ci în inițiativa antreprenorială. Factorii istorici, inclusiv privatizările întârziate și o educație economică redusă, au contribuit la întârzierea acumulării de capital.
Politici publice și internaționalizare
Internaționalizarea firmelor românești depinde de capitalul privat, dar politicile publice pot influența acest proces. Nechita sugerează că politicile ar trebui să încurajeze economisirea, investițiile și reinvestirea profitului, prin stabilitate fiscală și reguli simple aplicate uniform.
În concluzie, direcția economică a României depinde de capacitatea sa de a acumula și atrage capital, ceea ce poate duce la o prosperitate sustenabilă, evitând politicile bazate pe consum și redistribuire.