Inflația în România și Uniunea Europeană
România se menține lider în Uniunea Europeană în ceea ce privește rata inflației, înregistrând o creștere anuală a prețurilor de 8,5% în luna ianuarie 2026. Această rată este de patru ori mai mare decât media europeană, care a coborât la 2%, conform datelor Eurostat publicate miercuri.
Compararea inflației în UE
În zona euro, inflația anuală a scăzut la 1,7% în ianuarie 2026, de la 2% în decembrie 2025, situându-se sub ținta de 2% stabilită de Banca Centrală Europeană (BCE). Astfel, deși inflația scade în majoritatea țărilor europene, România continuă să se confrunte cu o rată a creșterii prețurilor semnificativ mai ridicată, fiind urmată de Slovacia cu 4,3% și Estonia cu 3,8%. Cele mai mici rate anuale ale inflației au fost înregistrate în Franța (0,4%), Danemarca (0,6%), Finlanda și Italia (ambele cu 1%).
Diferențele în calculul inflației
Conform Institutului Național de Statistică (INS), rata anuală a inflației în România pentru ianuarie 2026 este estimată la 9,6%, o ușoară scădere față de 9,69% în decembrie. Diferența dintre datele Eurostat și INS este cauzată de metodele diferite de calcul: Eurostat utilizează indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC), în timp ce INS folosește indicele prețurilor de consum (IPC), adaptat pentru structura cheltuielilor gospodăriilor din România.
Contribuția categoriilor de produse la inflație
În România, inflația este influențată semnificativ de creșterea prețurilor la alimente și servicii, care au avut o pondere mai mare în coșul de consum. Potrivit INS, în ianuarie 2026, serviciile s-au scumpit cu 11,59% față de aceeași lună a anului trecut, mărfurile nealimentare cu 9,99%, iar produsele alimentare cu 7,86%.
Prognozele BNR
Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul anului 2026, estimând o rată de 3,9%, față de 3,7% anterior, și preconizează că inflația va coborî la 2,7% până la sfârșitul anului 2027.
Influența serviciilor asupra inflației în zona euro
În zona euro, serviciile au avut cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației, adăugând 1,45 puncte procentuale la total, urmate de alimente, alcool și țigări, cu o contribuție de 0,51 puncte procentuale. Prețurile la energie au avut un impact negativ, reducând inflația cu 0,39 puncte procentuale. Inflația de bază (core inflation) a scăzut la 2,2% în zona euro.
În concluzie, inflația ridicată din România comparativ cu restul Uniunii Europene reflectă preocupări economice semnificative, având implicații directe asupra politicilor economice interne și bunăstării populației.