România, în centrul atenției internaționale, după oprirea reactorului de la Cernavodă
Presa globală a fost captivă de situația din România, în contextul recent al opririi celei de-a doua unități a Centralei Nucleare de la Cernavodă. Decizia a fost luată ca urmare a scăderii alarmante a nivelului Dunării, umbrind complet producția de energie nucleară a țării în dimineața zilei de joi.
Centrala de la Cernavodă, care furnizează aproximativ 20% din necesarul de electricitate al României atunci când operează la capacitate maximă, depinde de apa Dunării pentru răcirea reactoarelor sale. Prima unitate a fost oprită la finalul lunii iulie, din aceleași motive legate de debitele reduse ale fluviului, lăsând România fără surse de energie nucleară.
Între timp, autoritățile române au depus eforturi considerabile pentru a preveni această situație drastică. Săptămâna trecută, s-au început lucrări de scufundare a patru barje încărcate cu piatră în apropierea Canalului Bala, o manevră care a inclus detonări controlate realizate de armată. Această strategie ambițioasă avea scopul de a crea o barieră subacvatică menită să redirecționeze apa către albia principală a Dunării și spre Cernavodă. Din păcate, aceste măsuri nu au fost suficiente pentru a menține reactorul în funcțiune, nivelul fluviului având o scădere sub limita necesară.
Comparativ, în Ungaria, autoritățile iau măsuri proactive pentru a-și proteja centrala nucleară de la Paks, inclusiv prin scufundarea unor barje și construirea unui prag de fund pentru a susține răcirea reactoarelor afectate de secetă.
Bloomberg a relatat că România se confruntă cu o situație paradoxală, cu centrala nucleară oprită, în timp ce Ungaria, sărăcită de apă, își apără propriul patrimoniu energetic. A opri cel de-al doilea reactor la Cernavodă ar deveni o premieră din 2003, acest program fiind influențat de persistentele fenomene de secetă. De asemenea, lipsa precipitațiilor a generat probleme serioase în transportul pe căile navigabile și a afectat sever sistemele energetice din toată Europa de Est.
În rapoartele Reuters, se subliniază că cele două reactoare ale centralei au fiecare o capacitate de 706 MW, furnizând, împreună, circa o cincime din energia electrică a României. În fața acestei crize, România a declarat stare de urgență în sectorul energetic pe întreaga lună august, cerând companiilor și cetățenilor să reducă consumul voluntar în orele de vârf.
Astfel, România se află într-o situație delicată, cu probleme energetice care atrag atenția internațională, evidențiind provocările cu care se confruntă Europa în contextul schimbărilor climatice și al resurselor limitate.
Jurnalist: Lavinia Serbanescu