România rămâne în afara zonei euro
Bulgaria a devenit joi, 1 ianuarie 2026, al 21-lea stat membru al zonei euro, în timp ce România rămâne în afara monedei unice din cauza deficitului bugetar ridicat, a dezechilibrelor fiscale și a lipsei unui consens politic privind adoptarea euro. După această extindere, doar câteva state din Uniunea Europeană nu folosesc moneda comună, iar perspectivele unei noi aderări sunt limitate.
Deficit bugetar și lipsa de consens
În România, sprijinul public pentru adoptarea monedei euro este de aproximativ 59%, conform sondajului Eurobarometru pentru Comisia Europeană. Totuși, țara se confruntă cu cel mai mare deficit bugetar din UE, stabilizarea finanțelor publice constituind un obstacol major în calea aderării. Analiștii estimează că va dura câțiva ani până când România își va stabiliza finanțele pentru a avea o perspectivă realistă de aderare la zona euro.
Contextul politic și economic în alte state
În Ungaria, sprijinul public pentru euro este de aproximativ 72%, cel mai ridicat nivel dintre țările UE care nu sunt în zona euro, dar aderarea este blocată politic din cauza opoziției premierului Viktor Orbán. De asemenea, în Polonia, sprijinul pentru euro este de aproximativ 45%, iar ministrul Finanțelor a declarat că Varșovia nu lucrează la adoptarea monedei unice. Cehia are un sprijin public de 30% pentru euro, iar Guvernul nu are planuri concrete de aderare, temerile fiind alimentate de nivelul relativ scăzut al datoriei publice. În Suedia, după un referendum din 2003, sprijinul pentru euro a rămas moderat, iar în Danemarca, sprijinul public este de aproximativ 33%, țara beneficiind de un opt-out care îi permite să rămână în afara zonei euro.
Concluzie
În contextul actual, România, alături de alte state din Uniunea Europeană, se confruntă cu provocări semnificative în adoptarea monedei euro, ceea ce poate afecta stabilitatea economică și politicile de integrare europeană pe termen lung.