România și provocările gazului unguresc
România dispune de gaze în depozite, însă există riscul ca acestea să nu fie disponibile rapid pentru consumatorii din țară și din Republica Moldova, în special în perioade de consum intens. Președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, subliniază că, la temperaturi foarte scăzute, când consumul depășește 57-58 milioane mc/zi, România poate întâmpina dificultăți în a-și satisface cererea.
Importurile din Ungaria și vulnerabilitatea României
Chisăliță evidențiază că, în condiții de ger extrem, Ungaria devine o sursă esențială de gaze pentru România. Începând cu 11 ianuarie 2026, Ungaria a început să exporte gaze din depozitele sale pentru a menține consumul din România și Republica Moldova. Această dependență de gazele ungurești este o realitate care a asigurat necesarul de consum în condiții de cerere ridicată.
Limitările depozitelor de gaze
Președintele AEI explică faptul că depozitele de gaze nu funcționează precum o găleată din care se poate extrage oricând, ci ca un rezervor care se golește pe măsură ce se scoate gaz. Aceasta este o concepție greșită pe care mulți o ignoră. Chisăliță subliniază necesitatea unei schimbări de mentalitate în rândul instituțiilor, având în vedere că securitatea energetică nu mai înseamnă doar capacitatea de a cumpăra gaze, ci și capacitatea de a funcționa în absența acestora.
Concluzie
România se confruntă cu o provocare majoră în gestionarea resurselor de gaze, având o dependență crescândă de importurile din Ungaria, ceea ce ridică semne de întrebare asupra securității energetice în contextul geopolitic actual.