Numărul de deținuți care muncesc în România
Conform datelor oficiale publicate de Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP), în luna octombrie 2025, un număr de 7.311 deținuți din România au desfășurat activități lucrative, atât în interiorul, cât și în exteriorul penitenciarelor. Valoarea totală a serviciilor prestate de aceștia a atins 110,3 milioane de lei, înregistrând o creștere de 30,5% față de anul precedent, când s-au raportat 84,5 milioane de lei.
Interesul angajatorilor și colaborările cu penitenciarele
Creșterea interesului angajatorilor pentru colaborarea cu penitenciarele este evidentă. În perioada septembrie-noiembrie 2025, ANP a organizat 33 de întâlniri de lucru în 36 de penitenciare, la care au participat peste 240 de operatori economici, împreună cu reprezentanți ai agențiilor județene pentru ocuparea forței de muncă, prefecturilor și autorităților locale. Angajatorii care încheie contracte cu penitenciarele beneficiază de facilități fiscale, ceea ce face colaborarea mai atractivă.
Reglementările privind activitatea lucrativă a deținuților
Activitatea lucrativă a persoanelor private de libertate este reglementată de Legea nr. 254/2013. Penitenciarele pot încheia contracte de prestări servicii cu persoane fizice sau juridice pentru utilizarea forței de muncă a condamnaților. Munca se poate desfășura în diverse forme, inclusiv în interiorul penitenciarului, în regie proprie, în caz de calamități sau în regim de voluntariat. Totuși, nu toți deținuții pot participa la aceste activități; trebuie să fie clasificați în regim deschis, să nu se fi sustras de la executarea pedepsei și să nu fie cercetați pentru alte infracțiuni. Selecția este realizată de administrațiile penitenciarelor, în funcție de comportamentul deținuților și de gradul de risc pe care îl reprezintă.
Distribuția veniturilor obținute de deținuți
Veniturile obținute din munca prestată nu sunt integral încasate de deținuți. Administrația penitenciarului colectează sumele și le împarte conform legii: 40% din venit revine deținutului, din care acesta poate folosi 90% pe durata detenției, iar 10% este consemnat la Trezoreria Statului pentru a fi încasat la momentul eliberării. Restul de 60% din venituri revine administrației penitenciarului, ca venituri proprii, contabilizate și utilizate conform legislației privind finanțele publice.
Concluzie
Activitățile lucrative desfășurate de deținuți nu doar contribuie la reintegrarea lor socială, ci și ajută la acoperirea deficitului de forță de muncă din anumite sectoare, având un impact semnificativ asupra economiei și societății.