Creșterea cazurilor de insolvență la începutul anului 2026
În primele două luni ale anului 2026, numărul companiilor și persoanelor fizice autorizate care au intrat în insolvență a ajuns la 1.091, marcând o creștere de 13,17% față de aceeași perioadă din 2025, când au fost înregistrate 964 de cazuri, conform datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC).
Capitala, lider în insolvențe
Capitala României se află pe primul loc în clasamentul insolvențelor, cu 222 de cazuri înregistrate în ianuarie și februarie 2026, deși acest număr este în scădere cu 8,64% comparativ cu anul trecut. Pe locurile următoare se află județele Cluj, cu 71 de cazuri (o creștere de 18,33%), Bihor, cu 64 de cazuri (o scădere de 12,33%), și Timiș, cu 40 de cazuri (o creștere de 2,56%).
Cazuri notabile și tendințe regionale
Creșteri semnificative ale insolvențelor au fost observate în județele Maramureș și Arad, fiecare cu aproape 90%, precum și în Buzău și Prahova. În contrast, județele cu cele mai puține insolvențe includ Caraș-Severin, Covasna și Alba.
Distribuția insolvențelor pe domenii de activitate
În luna februarie 2026, au fost raportate 562 de insolvențe la nivel național, cele mai multe având loc în București, urmat de Bihor și Maramureș. Cele mai afectate domenii de activitate sunt comerțul cu ridicata și amănuntul, inclusiv repararea autovehiculelor, cu 185 de cazuri, urmate de construcții (166 de insolvențe), industria prelucrătoare (97 de insolvențe) și transportul și depozitarea (84 de insolvențe). Toate aceste sectoare au înregistrat scăderi față de perioada similară din 2025.
Modificări legislative și impactul asupra insolvențelor
Creșterea numărului de insolvențe are loc într-un context legislativ modificat prin Legea nr. 239/2025, parte a unui pachet de măsuri pentru redresarea și eficientizarea resurselor publice. Noile reglementări sunt menite să reducă abuzurile din procedura insolvenței, care în trecut a fost utilizată pentru a evita plata datoriilor. Modificările vizează atât debitorii, cât și creditorii, și includ verificări periodice ale situației financiare a debitorilor, termene mai clare pentru valorificarea activelor și extinderea răspunderii pentru intrarea în insolvență, inclusiv pentru persoanele care controlează efectiv companiile.
Concluzie
Creșterea numărului de insolvențe la începutul anului 2026, împreună cu modificările legislative recente, sugerează o ajustare în peisajul economic românesc, cu implicații importante pentru companii și pentru modul în care se desfășoară procedurile de insolvență în viitor.