Nicușor Dan înfruntă o lovitură de grație la Instanța Supremă
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a decis pe 6 octombrie 2025 că autoritățile publice, inclusiv primarii, nu pot ataca acte administrative invocând „interesul public” fără o bază legală expresă. Această hotărâre oprește o practică controversată care permitea primarilor să utilizeze instanțele ca instrumente administrative, afectând direct demersurile primarului general Nicușor Dan, care a intentat zeci de procese împotriva primarilor de sector.
Hotărârea care oprește abuzul de contencios
Prin Hotărârea prealabilă nr. 357/2025, ICCJ a clarificat cine poate invoca un interes legitim public în fața instanței, stabilind că acest drept se aplică doar în condițiile unei prevederi exprese a legii. Astfel, primarii și alte autorități locale nu pot contesta actele altor instituții decât dacă legea le conferă explicit acest drept.
Cazul Nicușor Dan: 38 de procese fără temei legal
Nicușor Dan a atacat în instanță zeci de autorizații de construire emise de primarii de sector, susținând că apără „interesul public”. Însă, instanțele de fond au ridicat problema lipsei calității procesuale active, considerând că primarul general nu are competența legală necesară pentru a contesta actele altor autorități locale. ICCJ a confirmat această interpretare, afirmând că invocarea interesului public nu poate substitui o normă juridică de competență.
Legea 554/2004, greșit interpretată
Articolul 1 alin. (8) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 stipulează că „Prefectul, Agenția Națională a Funcționarilor Publici și orice subiect de drept public pot introduce acțiuni în contencios administrativ, în cazul în care se încalcă un interes legitim public”. ICCJ a subliniat că această formulare nu conferă un drept general nelimitat, ci trebuie interpretată în conformitate cu principiul legalității, autoritățile având competențe limitate de acțiune în instanță.
Statul nu se poate da singur în judecată
Decizia ICCJ reiterează că statul nu se poate acționa pe sine în judecată decât dacă o lege specială permite acest lucru. Astfel, fără o prevedere legală clară, autoritățile publice nu au „interes legitim public” în sensul contenciosului administrativ, având doar competențe de control administrativ.
Efecte imediate și consecințe financiare
Hotărârea este obligatorie pentru toate instanțele din România, ceea ce va duce la respingerea acțiunilor în care autoritățile publice s-au dat reciproc în judecată fără un temei legal clar. În cazul Primăriei Capitalei, cele 38 de procese inițiate de Nicușor Dan riscă să fie pierdute definitiv, iar instituția va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată din bani publici.
Un mesaj ferm al Curții Supreme
Decizia ICCJ nu doar că afectează Primăria Capitalei, dar trimite și un mesaj clar privind utilizarea abuzivă a „interesului public”. Instanța subliniază că autoritățile publice trebuie să demonstreze baza legală pentru acțiunile în instanță, iar în lipsa acesteia, orice acțiune va fi considerată inadmisibilă.
Concluzie: legea, nu ambiția, decide cine are dreptate
Hotărârea din 6 octombrie 2025 reprezintă un semnal de maturitate juridică, reafirmând că respectarea legii este esențială. Statul nu se poate da singur în judecată, iar primarii nu pot invoca „interesul public” fără o bază legală clară.