Inflația anuală în Uniunea Europeană
Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut semnificativ până la 2,8% în martie 2026, de la 2,1% în februarie 2026. România continuă să fie țara cu cea mai ridicată inflație, cu un avans anual al prețurilor de 9%.
Comparativ cu alte țări din UE
În martie 2026, țările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflației au fost: Danemarca (1%), Cehia, Cipru și Suedia (toate cu 1,5%). În contrast, în afară de România, ratele cele mai ridicate ale inflației au fost înregistrate în Croația (4,6%) și Lituania (4,4%).
Detalii privind inflația în România
Rata anuală a inflației în România a crescut la 9,87% în martie 2026, de la 9,31% în februarie 2026. Aceasta este a opta lună consecutivă în care inflația anuală depășește 9%. Creșterea prețurilor a fost determinată de scumpirea serviciilor cu 11,05%, a mărfurilor nealimentare cu 10,89% și a mărfurilor alimentare cu 7,67%.
Indicele prețurilor de consum
Indicele prețurilor de consum în luna martie 2026 comparativ cu luna februarie 2026 a fost 100,78%, iar rata inflației de la începutul anului a fost de 2,3%. Rata anuală a inflației în martie 2026 comparativ cu martie 2025 a fost de 9,9%, iar rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni a fost de 8,5%.
Modificări în calculul inflației
Începând cu anul 2026, jocurile de noroc au fost incluse în calculul IPC, iar tarifele acestora au crescut în martie cu 1,50% față de februarie 2026. De asemenea, în calculul inflației a fost luată în considerare încetarea schemei de sprijin pentru plafonarea prețurilor energiei electrice.
Prognoze pentru inflație
Banca Națională a României (BNR) a revizuit prognoza de inflație pentru finalul anului 2026, estimând-o la 3,9%, în creștere față de 3,7%. Rata anuală a inflației este anticipată să crească în intervalul martie-iunie 2026 din cauza scumpirii combustibililor, influențată de majorările prețurilor petrolului și gazelor naturale în contextul conflictului din Orientul Mijlociu.
Concluzie
Creșterea inflației în România, care depășește de trei ori media europeană, ridică semne de întrebare cu privire la stabilitatea economică și la impactul pe termen lung asupra puterii de cumpărare a populației.