ÎCCJ acționează împotriva Guvernului României pentru neplata salariilor judecătorilor
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis să acționeze în judecată Guvernul României și Ministerul Finanțelor, cerând Curții de Apel București obligarea Executivului la plata integrală a restanțelor salariale stabilite prin hotărâri definitive. Această acțiune a fost inițiată după ce demersurile administrative anterioare, inclusiv o notificare oficială, nu au primit un răspuns favorabil din partea autorităților.
Măsuri coercitive propuse
În cadrul dosarului înregistrat pe 30 martie 2026, ÎCCJ nu solicită doar deblocarea fondurilor prin rectificare bugetară, ci și impunerea de măsuri coercitive. Instanța cere stabilirea unui termen de execuție de maximum 10 zile, amenințând cu sancțiuni financiare severe pentru factorii de decizie. Se propune aplicarea unei amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere, care ar urma să fie suportată personal de prim-ministrul României și de ministrul Finanțelor, plus penalități de 2% pe zi de întârziere.
Argumentația juridică a ÎCCJ
Argumentația instanței supreme subliniază că statul nu poate invoca lipsa resurselor financiare pentru a ignora obligațiile certe, lichide și exigibile. Plata acestor sume era prevăzută prin Ordonanța de urgență nr. 52/2025, iar neincluzerea lor în bugetul actual este considerată un refuz nejustificat, care subminează principiul separației puterilor în stat și afectează dreptul la un proces echitabil.
Întârzieri semnificative în plata salariilor
ÎCCJ atrage atenția că unele restanțe salariale datează din perioada 2015-2017, ceea ce înseamnă că, în ritmul actual, o reparație efectivă ar putea fi finalizată abia în 2028, după mai bine de un deceniu de așteptare. Instanța avertizează că această conduită a Executivului nu afectează doar dreptul de proprietate al personalului din justiție, ci și credibilitatea sistemului judiciar și autoritatea hotărârilor judecătorești.
Acțiunea ÎCCJ subliniază gravitatea situației și necesitatea respectării obligațiilor salariale, având implicații semnificative asupra încrederii în sistemul judiciar și asupra stabilității financiare a magistraților.