Datoria Publică a României: Provocări și Comparativ cu Uniunea Europeană
Conform datelor furnizate de Eurostat, România se confruntă cu o situație îngrijorătoare în ceea ce privește datoria publică, evidențiată nu doar prin costurile ridicate, ci și prin structura acesteia.
La finele anului 2025, 53% din datoria publică a României era în valută, o pondere semnificativă, depășită doar de Bulgaria care, cu 75%, a intrat în zona euro în ianuarie 2026, având în 2025 leva ca monedă națională. Spre deosebire de România, majoritatea țărilor din zona euro aveau aproape întreaga datorie publică denominată în euro, iar în Cehia și Suedia, peste 90% era în moneda națională.
România face parte dintr-un grup restrâns de state europene în care datoria în valută este considerabilă. Alături de Bulgaria, doar două țări din Uniunea Europeană aveau mai mult de 50% din datoria publică în monede străine, ceea ce pune România într-o poziție vulnerabilă.
Această structură a datoriei devine problematică în contextul fluctuatiilor cursului de schimb și al creșterii costurilor de finanțare. O pondere mare a datoriei în valută expune statul român la riscuri externe, cum ar fi variațiile dobânzilor pe piețele internaționale și schimbările de percepție ale investitorilor.
Diferențele între costurile de împrumut ale României și ale altor economii europene subliniază complexitatea situației. Cu cât datoria devine mai costisitoare, cu atât mai mulți bani sunt necesari pentru plata dobânzilor, limitând astfel resursele allocate investițiilor și serviciilor publice.
Deși Eurostat a raportat o stagnare sau o ușoară creștere a costului datoriei în majoritatea statelor UE între 2024 și 2025, România se menține pe cel mai înalt nivel de cost din clasamentul disponibil, evidențiind astfel vulnerabilitatea sa în fața economiilor care se finanțează mai ieftin.
Jurnalist: Marius Manole