Comisia Europeană interzice importurile de gaze din Rusia
Comisia Europeană a decis să oprească importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) din Rusia până la sfârșitul anului 2026, cu un an mai devreme decât se preconizase inițial. Această măsură face parte dintr-un plan mai amplu de reducere a dependenței Uniunii Europene de combustibilii fosili ruși.
Măsuri impuse de Comisia Europeană
- Contractele pe termen lung cu Rusia trebuie finalizate până la sfârșitul anului 2026.
- Tranzacțiile pe termen scurt trebuie să fie încheiate în termen de 6 luni de la aplicarea sancțiunilor.
- Scopul principal este reducerea veniturilor pe care Rusia le obține din vânzarea combustibililor fosili.
- Companiile din UE nu mai au voie să investească în zone economice rusești.
- Tranzacțiile cu criptomonede către Rusia sunt restricționate.
- Se aplică sancțiuni împotriva unor companii din China, Thailanda și India, suspectate că ajută Rusia să ocolească sancțiunile.
Interdicții suplimentare
Recent, Comisia Europeană a anunțat și alte măsuri, inclusiv:
- Interdicție de import de GNL rusesc (detalii nespecificate).
- Sancțiuni împotriva a 118 nave, totalizând peste 560.
- Încetarea tranzacțiilor cu Rosneft și Gazprom Neft.
- Înghețarea activelor unor companii energetice nenumite.
- Sancțiuni împotriva companiilor care cumpără petrol rusesc pentru a ocoli plafonul de preț.
- Sancțiuni împotriva unor rafinării și comercianți de petrol din țări terțe, inclusiv China.
Reducerea treptată a importurilor de gaze rusești
Uniunea Europeană a anunțat un plan de reducere treptată a importurilor de gaze rusești până la sfârșitul anului 2027. GNL-ul rusesc reprezenta 7% din totalul gazelor importate în UE. În prima jumătate a anului 2025, UE a importat 10,9 miliarde m³ GNL din Rusia și 8,4 miliarde m³ prin conducta Turkish Stream, totalizând 155,9 miliarde m³ de gaze.
Având în vedere scăderea livrărilor din Libia și lipsa unor noi surse de gaze, Uniunea Europeană ar putea fi nevoită să suporte prețuri mari pentru a satisface cererea, similar cu anul 2022.
Alternative pentru Serbia
Serbia, care continuă să cumpere gaze din Rusia, caută surse alternative. A semnat un contract cu Azerbaidjanul pentru livrarea a 2,5 milioane m³ de gaze pe zi, însă majoritatea gazului consumat în Serbia rămâne rusesc, cu 9,5 milioane m³ pe zi. România ar putea deveni o sursă alternativă, în special după începerea producției în Neptun Deep.
La sfârșitul lunii iunie, directorii de la Srbijagas și Transgaz au semnat un memorandum pentru construirea a două conducte noi pentru diversificarea surselor de gaze. Acestea includ o conductă între magistrala BRUA și Nodul Tehnologic Mokrin din Serbia.
Până la finalul lunii septembrie, companiile trebuie să finalizeze un plan comun pentru interconectarea sistemelor de transport de gaze dintre România și Serbia.
Implicațiile sancțiunilor pentru Serbia
În același timp, NIS, monopolul petrolier sârbească deținut majoritar de Gazprom, solicită o derogare de la sancțiunile americane pentru a asigura aprovizionarea cu țiței. Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, se va întâlni cu oficiali americani pentru a discuta tarifele și sancțiunile care afectează NIS.
Concluzie
Decizia Comisiei Europene de a interzice importurile de gaze din Rusia până în 2026 reflectă o schimbare semnificativă în politica energetică a Uniunii Europene, cu scopul de a reduce dependența de combustibilii fosili ruși și de a sprijini diversificarea surselor de energie.