Plafonarea tarifelor energetice și impactul asupra românilor cu venituri reduse
Conform unei analize realizate de Asociația Energia Inteligentă (AEI), deși România a implementat un sistem de plafonare a prețurilor la energie, facturile rămân ridicate pentru persoanele cu venituri mici. O persoană singură care trăiește din ajutor social minim plătește, anual, peste 1.100 de euro pentru gaze și electricitate. Comparativ, un cetățean în situație similară în Grecia poate beneficia de o acoperire aproape integrală a acestor costuri din partea statului. Diferența constă în modul de sprijin acordat consumatorilor vulnerabili.
Problema cheltuielilor energetice
În timp ce prețul energiei este crucial pentru o familie cu venituri medii, pentru cei cu venituri foarte reduse, chiar și prețurile plafonate pot fi imposibil de suportat. Cheltuielile cu energia pot reprezenta 30-40% din venitul unei persoane, ceea ce conduce la „sărăcie energetică”, o situație în care indivizii nu își pot asigura condiții minime de trai fără sacrificii semnificative.
Sprijinul oferit consumatorilor vulnerabili în Grecia
În Grecia, o persoană cu indemnizație socială minimă are un venit anual de aproximativ 9.600 de euro, iar facturile anuale medii la gaze și electricitate ajung la 1.800 de euro, ceea ce reprezintă aproape 20% din venit. Statul grec acoperă până la 100% din aceste costuri pentru consumatorii vulnerabili, permițându-le astfel să nu aleagă între hrană și încălzire.
Realitatea din România
În România, o persoană singură cu ajutor social minim are un venit de aproximativ 1.281 de lei pe lună (3.000 de euro anual). Facturile anuale la energie pentru un apartament modest se ridică la aproximativ 1.257 de euro, iar ajutorul de încălzire oferit de stat este de doar 150 de euro pe an. Astfel, doar 12% din factura reală este acoperită, lăsând individul să suporte aproape 1.100 de euro dintr-un venit anual deja foarte mic, ceea ce reprezintă peste o treime din totalul veniturilor.
Limitările plafonării prețurilor
Plafonarea prețurilor se aplică tuturor consumatorilor, fără a lua în considerare venitul. Această măsură limitează tariful maxim perceput de furnizori, evitând creșteri bruște, dar nu ajută consumatorii vulnerabili. Cei cu venituri mari beneficiază de economii reale, în timp ce cei săraci continuă să suporte facturi mari, iar sprijinul direct din partea statului este insuficient.
Comparația cu familiile pe salariul minim
O persoană care câștigă salariul minim în România are un venit anual de aproximativ 9.566 de euro, în timp ce în Grecia suma este de aproximativ 10.560 de euro. Costurile energetice sunt mai mici în România (1.257 de euro) decât în Grecia (1.800 de euro), dar sprijinul public este semnificativ mai mic în România, cu aproximativ 142 de euro, comparativ cu posibilitatea de acoperire integrală în Grecia.
Viitorul plafonării prețului la gaze
Schema de plafonare a prețului la gaze naturale va expira pe 1 aprilie 2026. Experții consideră că România nu va experimenta majorări bruște ale prețurilor după această dată, existând oferte în piață sub prețul plafonat. În cel mai pesimist scenariu, este anticipată o prelungire de un an cu o reducere graduală a plafonului.
În concluzie, plafonarea tarifelor energetice în România nu oferă o protecție adecvată pentru persoanele cu venituri reduse, lăsându-le să suporte o povară financiară considerabilă, ceea ce accentuează problema sărăciei energetice. Această situație necesită o reevaluare a modului în care statul sprijină consumatorii vulnerabili.