Conform celor mai recente date furnizate de Eurostat, România se află în fruntea Uniunii Europene în ceea ce privește starea de sănătate a tinerilor. Nu mai puțin de 98,2% dintre românii cu vârste cuprinse între 16 și 29 de ani consideră că au o stare de sănătate bună sau foarte bună. Acest procent este semnificativ peste media europeană, care se cifrează la 89,7%. Grecia și Croația completează podiumul, cu 98,1% și respectiv 95,9%.
În raportul Eurostat, România, Grecia și Croația se remarcă drept țările cu cele mai ridicate rate de tineri care își evaluează sănătatea pozitiv în 2025. La polul opus, se află Suedia, cu doar 74,4%, urmată de Ţările de Jos (79,8%) și Finlanda (81,4%).
De asemenea, datele relevă o discrepanță între bărbații și femeile din această grupă de vârstă. Proporția tinerilor bărbați ce afirmă că au o stare de sănătate bună atinge 90,9%, comparativ cu 88,4% în rândul tinerelor femei.
O legătură evidentă între venitul gospodăriei și percepția stării de sănătate a fost identificată în rândul tinerilor europeni. Astfel, 85,6% dintre tinerii care locuiesc în condiții de venituri foarte reduse își evaluează sănătatea ca fiind bună sau foarte bună, în contrast cu 93,7% dintre aceia cu venituri ridicate.
Surprinzător, țări cu sisteme medicale avansate, precum Suedia și Finlanda, prezintă rate mai scăzute de satisfacție în ceea ce privește sănătatea, ceea ce ridică întrebări cu privire la modul în care este percepută sănătatea în diferite culturi.
Specialiștii subliniază că aceste date reflectă percepția subiectivă a indivizilor, nu neapărat rezultatele unor evaluări medicale. Aceasta poate fi influențată de așteptările personale legate de sănătate, mentalitatea generală și accesul la servicii de diagnostic și tratament.
Ceea ce contrastă puternic cu aceste date optimiste este realitatea generală a sănătății în România. Conform Comisiei Europene, speranța de viață în țară era, în 2024, de doar 76,6 ani, cu peste cinci ani sub media Uniunii Europene. De asemenea, România are unele dintre cele mai mici cheltuieli pentru sănătate pe cap de locuitor din Europa.
Deși diferențele între percepția sănătății tinerilor cu venituri reduse și cei cu venituri mari sunt modeste, ele sunt totuși semnificative. Astfel, 96% dintre tinerii cu venituri reduse își apreciază pozitiv sănătatea, comparativ cu un impresionant 99,3% în rândul celor cu statut financiar superior.
Jurnalist: Lavinia Serbanescu