Riscurile pentru stabilitatea financiară a României
România se confruntă cu riscuri ridicate la adresa stabilității financiare, conform raportului publicat de Banca Națională a României (BNR) în decembrie 2025. Deși sectorul bancar este bine capitalizat și rezilient, vulnerabilitățile provin din dezechilibre interne, în special din deficitele bugetare mari, dar și din climatul global tensionat care influențează economia locală.
Creșterea economică și prognoze
Economia României continuă să se miște lent, cu un avans economic de 0,3% în trimestrul al doilea din 2025, în timp ce în trimestrul al treilea se estimează o creștere de 1,6%. Prognozele oficiale au fost revizuite în jos, Comisia Europeană estimând o creștere de 0,7%, iar FMI de 1%. Această temperare economică este influențată de procesul de consolidare fiscală, care limitează consumul și investițiile.
Deficitul bugetar și datoria publică
Deficitul bugetar rămâne principala problemă a economiei românești, ajungând la 102,5 miliarde de lei în primele nouă luni din 2025, echivalentul a 5,4% din PIB. Rectificarea bugetară preconizează un deficit de 8,4% din PIB, un nivel dificil de realizat. Datoria publică a crescut la 57,2% din PIB, ceea ce riscă să submineze încrederea investitorilor, generând costuri de finanțare mai mari și volatilitate pe piața valutară.
Absorbția fondurilor europene
Un alt factor care afectează stabilitatea financiară este absorbția redusă a fondurilor europene. România a avut la dispoziție peste 28 de miliarde de euro prin PNRR, dar, până în noiembrie 2025, a reușit să atragă mai puțin de 40% din sumă. Nerespectarea jalonelor a dus la o revizuire a alocării totale la 21,41 miliarde de euro, limitând capacitatea de finanțare a investițiilor strategice.
Starea gospodăriilor și a companiilor
Din perspectiva gospodăriilor, situația este relativ favorabilă, cu un nivel de îndatorare sustenabil și o avuție netă crescută cu aproape 8% în iunie 2025. Totuși, capacitatea de menținere a acestei stabilități poate fi afectată de inflația persistentă și măsurile fiscale.
Sectorul companiilor se confruntă cu dificultăți, cu o scădere a profitabilității agregate de 4,5% în 2024. Rata creditelor neperformante pentru firme este de 5,1%, iar pentru IMM-uri este chiar mai mare. Guvernul a introdus un pachet legislativ în 2025 pentru a corecta aceste deficiențe, obligând firmele să respecte cerințele de capital minim.
Riscurile cibernetice și provocările tehnologiei
Raportul BNR subliniază și intensificarea riscurilor cibernetice, cu o creștere de 40% a fraudelor informatice în 2024. Între timp, atacurile malware au crescut cu aproape 300%. Băncile rămân expuse la aceste amenințări, iar riscurile asociate cu adoptarea rapidă a inteligenței artificiale pot genera vulnerabilități suplimentare.
Concluzie
Stabilitatea financiară a României se află sub amenințare din cauza deficitului bugetar ridicat, absorbției insuficiente a fondurilor europene și riscurilor cibernetice, ceea ce ar putea avea consecințe grave asupra încrederii investitorilor și asupra economiei în ansamblu.