Eșecul măsurilor de austeritate sub guvernarea Bolojan: Economia României, pe marginea unui îngheț economic
Comisia Europeană a tras un semnal de alarmă cu privire la starea economiei românești, evidențiind efectele negative ale măsurilor de austeritate implementate de guvernul condus de Ilie Bolojan. Potrivit estimărilor, economia va stagnare în 2026, cu o creștere de doar 0,7% a PIB-ului în 2025, iar redresarea ar putea începe abia în 2027, când avansul ar putea atinge 2,3%.
Restricțiile bugetare, inflația ridicată și creșterea prețurilor la energie au afectat considerabil consumul intern, lăsând populația într-o situație economică precară. În timp ce oficialii guvernamentali susțin că România este pe drumul cel bun, datele venite de la Bruxelles conturează o imagine sumbră, semnalând o deteriorare constantă a indicatorilor economici.
Estimările pentru 2026 indică o creștere economică de doar 0,1% și o inflație prognozată de 7%, în creștere față de 6,8% în 2025. Această situație va afecta în mod direct cetățenii, dat fiind că salariile și pensiile din sectorul public rămân înghețate în următorii doi ani, în timp ce puterea de cumpărare este erodată de creșterea prețurilor.
Conform Comisiei, începerea unei consolidări fiscale și inflația crescută vor diminua veniturile reale disponibile ale populației, ceea ce va duce la o scădere a consumului intern și a importurilor. Timp de zece luni de guvernare a lui Bolojan, se observă semne de deteriorare: scăderea încrederii consumatorilor, reducerea vânzărilor din retail, slăbirea producției industriale și declinul turismului.
Comisia Europeană a pus în evidență și riscurile politice interne, subliniind că instabilitatea guvernamentală va afectează negativ încrederea investitorilor, punând în pericol ajustările fiscale necesare. Deficitul bugetar este așteptat să scadă de la 7,9% din PIB în 2025, la 6,2% în 2026, cu perspective de reducere ulterioară până la 5,8% în 2027.
Pentru a realiza aceste obiective, măsurile de austeritate au fost în mare parte suportate de populație, în timp ce elitele politice au fost protejate. Premierul demis Bolojan a optat pentru reducerea cheltuielilor prin concedieri colective și tăieri salariale, afectând în principal funcționarii de carieră.
Datoria publică, în schimb, va continua să crească rapid, estimându-se că va ajunge la 63,4% din PIB în 2027, față de aproximativ 55% în 2024. De asemenea, deficitul de cont curent ar urma să se reducă gradual, atingând 6,4% din PIB până în 2027.
Comisia Europeană estimează că economia românească ar putea beneficia de o revenire mai solidă în 2027, pe măsură ce inflația își va tempera avansul și condițiile de finanțare se vor îmbunătăți. Inflația este prognozată să coboare la 3,7% în 2027, apropiindu-se de ținta Băncii Naționale a României.
Raportul menționează și o creștere a cheltuielilor pentru apărare, de la 1,5% din PIB în 2025 la 1,8% în 2027, susținută de finanțări europene din programul SAFE.
Jurnalist: Lavinia Serbanescu