Scăderea ponderii activelor financiare în PIB
Activele financiare ale administrațiilor publice au crescut cu 6,9% în trimestrul al doilea din 2025, comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior. Totuși, ca pondere în produsul intern brut (PIB), acestea au scăzut cu 0,3 puncte procentuale, ajungând la 26,8%, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR).
Dinamica indicatorilor financiari
Creșterea activelor financiare a fost determinată de majorarea stocului de participații și acțiuni/unități ale fondurilor de investiții (+10,2%), precum și de alte conturi de primit, care au crescut cu 6,6%, atingând 7,2% din PIB. De asemenea, disponibilitățile de natură numerică și depozitele s-au majorat cu 5,5%, ajungând, de asemenea, la 7,2% din PIB. În contrast, stocul creditelor acordate de administrațiile publice a scăzut cu 0,8%, ajungând la 2,1% din PIB.
Angajamentele financiare ale administrațiilor publice
Angajamentele financiare, exprimate ca pondere în PIB, au înregistrat o creștere de 5,1 puncte procentuale, ajungând la 63% la finele trimestrului II 2025. Această evoluție a fost influențată în principal de majorarea stocului titlurilor de natură datoriei (+4,0 puncte procentuale), până la 43,5% din PIB, ca urmare a emisiunilor de obligațiuni lansate de Ministerul Finanțelor pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei guvernamentale.
Necesitatea de finanțare
Sectorul administrațiilor publice a avut un necesar net de finanțare de 1,3% din PIB în trimestrul II 2025, comparativ cu 1,2% din PIB în trimestrul II 2024. Administrația centrală a înscris un necesar net de finanțare de 1,5% din PIB, în timp ce administrațiile locale au avut un necesar de doar 0,001% din PIB. Administrațiile de securitate socială au consemnat o capacitate netă de finanțare de 0,16%.
Concluzie
Scăderea ponderii activelor financiare în PIB, în ciuda creșterii absolute a acestora, sugerează o provocare continuă pentru administrațiile publice în gestionarea finanțelor, o situație care poate influența stabilitatea economică pe termen lung.