Acțiune a ANAF împotriva companiilor de ride-sharing
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a demarat controale extinse la companiile asociate cu platformele de transport alternativ, precum Uber și Bolt. Autoritățile suspectează că sute de firme-paravan au fraudat statul român prin metode sofisticate de evaziune fiscală, unele dintre acestea fiind utilizate încă din 2014, an în care ride-sharingul a început să câștige popularitate în România.
Mecanismele fraudei
Inspectorii ANAF au identificat că multe dintre firmele care activează pe aceste platforme folosesc flote de autoturisme închiriate prin contracte de comodat, în loc să le dețină legal. Astfel, șoferii operează în numele acestor entități care nu plătesc impozite, contribuții sociale și alte taxe către stat. În plus, multe dintre aceste firme nu dispun de active care să poată fi executate silit, complicând recuperarea prejudiciilor.
Prejudiciul estimat
Fiscul estimează că paguba provocată statului prin aceste practici frauduloase depășește 52 de milioane de euro, doar pentru firmele verificate până în prezent. Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (COTAR) susține că pierderile reale ar fi de cel puțin două ori mai mari, ajungând la aproximativ 100 de milioane de euro pe an. Deși transportatorii tradiționali au semnalat aceste nereguli din 2014, autoritățile nu au intervenit decât recent.
Complicități instituționale
Surse din anchetă sugerează posibile complicități între anumite firme de ride-sharing și angajați ai Registrului Auto Român (RAR), care ar fi facilitat menținerea vehiculelor utilizate ilegal prin omisiunea verificărilor necesare. RAR este responsabil cu controlul autoturismelor utilizate în transportul alternativ, iar absența avizărilor pentru mașinile suspecte ar fi putut contribui la perpetuarea fraudei.
Investigații penale
După primele controale fiscale, mai multe dosare penale au fost deschise de procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA). De la începutul anului 2024, au fost trimiși în judecată administratori de firme de ride-sharing acuzați de evaziune fiscală, spălare de bani și dare de mită, prejudiciile estimate în aceste dosare depășind 70 de milioane de lei. Anchetele vizează o perioadă extinsă, între mai 2022 și începutul anului 2025.
Albirea banilor
Conform anchetelor DNA, banii obținuți ilegal erau retrași în numerar de către patronii firmelor și „albiți” prin achiziții de bunuri personale sau investiții legitime. Un caz specific implică un administrator care a scos din conturi peste 13 milioane de lei pentru a cumpăra imobile și a deschide afaceri, inclusiv un restaurant și un service auto.
Concurență neloială
Firmele legale acuză concurența neloială generată de aceste practici, neplata impozitelor permițând companiilor evazioniste să ofere tarife mai mici și să atragă șoferi cu venituri nete mai mari. Deși COTAR a trimis sesizări către diverse instituții, reacția autorităților a fost lentă, iar acțiunile coordonate ale ANAF și DNA au început abia după descoperirea fraudelor majore.
Situația actuală
În prezent, sute de firme se află sub ancheta Direcției Generale Antifraudă, iar controalele continuă în marile orașe din țară. Autoritățile își propun să recupereze prejudiciile și să blocheze mecanismele de evaziune fiscală. COTAR apreciază progresele recente, dar subliniază că cele mai mari companii de pe piața de ride-sharing nu au fost încă investigate în detaliu.
Concluzie
Acțiunile ANAF și DNA împotriva companiilor de ride-sharing evidențiază dimensiunea evaziunii fiscale în acest sector, cu implicații majore asupra economiei și concurenței legale, subliniind necesitatea unor măsuri ferme pentru a stopa aceste practici frauduloase.