Impactul îmbătrânirii populației asupra României: O provocare urgentă
Vicepreședintele Institutului Național de Statistică (INS), Silviu Vîrva, a subliniat recent faptul că procesul de îmbătrânire a populației României va avea repercusiuni semnificative asupra pieței muncii, sustenabilității sistemului de pensii și sistemului de sănătate și protecție socială. Declarațiile sale au fost făcute cu ocazia conferinței „România după 60”, desfășurată pe 9 noiembrie, un eveniment organizat de Centrele ECHO și Institutul de Îmbătrânire Activă, sub auspiciile Subcomisiei de Populație și Dezvoltare din Senatul României. Scopul întâlnirii a fost să ridice pe agenda publică o provocare majoră: nevoia urgentă de a construi un sistem de îngrijire pe termen lung care să răspundă necesităților persoanelor în vârstă.
Conform estimărilor INS, la 1 ianuarie 2026, populația rezidentă a României va avea un total de 19 milioane de persoane, cu un trend descendent. Aproape un sfert dintre aceștia vor fi seniori, cei mai mulți dintre ei (58,7%) fiind femei. Datele recente arată o diminuare atât a numărului nașterilor, cât și a deceselor, cu un spor natural negativ, înregistrându-se de aproape 1,5 ori mai multe decese decât nașteri.
Aceste statisticile trebuie interpretate în contextul tendinței generale de îmbătrânire a populației, care este amplificată de o natalitate în scădere. Vicepreședintele INS a menționat un indicator crucial în acest sens: indicele de îmbătrânire demografică, care a crescut de la 112 persoane vârstnice la 100 de tineri în 2016, ajungând la 135,9 în 2026. Această realitate reflectă o societate în care seniorii devin o grupare tot mai predominantă față de tineri, având implicații profunde asupra funcționării societății și economiei.
În acest context, România se va confrunta cu o populație activă tot mai redusă. Aceasta poate conduce la dificultăți în recrutarea forței de muncă, deficit de personal în anumite sectoare și creșterea presiunilor asupra costurilor salariale. Conform analizei pentru 2025, rata de ocupare pe segmentul de populație de peste 60 de ani se preconizează a fi de 38,5% pentru persoanele de 60-64 de ani, 5,2% pentru cei între 65-69 de ani și 1,1% pentru cei de 70-74 de ani, în condițiile în care rata națională era de 48,3%.
„Îmbătrânirea populației nu este doar o provocare demografică, ci și una economică, socială și instituțională”, a afirmat Vîrva, subliniind necesitatea de a regândi sistemul de îngrijire pe termen lung. El a accentuat importanța investițiilor în prevenție, subliniind că obiectivul nu ar trebui să fie doar îngrijirea mai bună a celor deja dependenți, ci și prevenirea sau întârzierea dependenței. România nu trebuie doar să se adapteze la o populație îmbătrânită, ci să dezvolte o societate în care îngrijirea seniorilor devine o responsabilitate comună, integrând politici publice eficiente, resurse adecvate, infrastructură modernă și colaborări între sectorul public și privat.
Jurnalist: Alina Popescu