Reflecții asupra celor aproape doi ani de mandat Trump: Între dezamăgire și incertitudine
Aproape doi ani în administrația Trump au lăsat multe întrebări fără răspuns, mai ales în rândul europenilor care observă cu o frustrare crescândă evoluțiile din Statele Unite. Bineînțeles, acest interval ar putea însemna o nominalizare la un premiu Oscar pentru cel mai terifiant film. Comportamentul lui Trump, de la jignirile aduse liderilor europeni la impunerea unor taxe vamale controversate, dovedește o deteriorare alarmantă a încrederii dintre aliați. În SUA, cei care l-au votat pe Trump simt o profundă dezamăgire, evidențiată de creșterea vertiginoasă a prețului combustibilului — cu 40% la benzină și 70% la motorină. Războiul cu Iranul rămâne, de asemenea, o sursă de anxietate, lăsând americanii într-o stare de neliniște față de incertitudinile viitorului.
În ceea ce privește alegerile, competiția este percepută ca o confruntare între republicani și democrați, nu ca o luptă pentru Biroul Oval. Internațional, există speranța că o mică victorie a democraților ar putea tempera excesele lui Trump, care a generat haos pe scena politică globală și a subminat valorile fundamentale ale societății. Analiștii aduc în discuție „echipa” președintelui, majoritatea fiind percepuți drept indivizi lipsiți de viziune, ale căror unice scopuri par a fi satisfacerea ambițiilor liderului suprem. Imitația acestui model se răspândește rapid, iar impostori și obsesivi iau cu asalt conducerea în diverse colțuri ale lumii, reprezentând un pericol real pentru democrație.
Întrebarea care persistă este: vom putea să ne bucurăm cu adevărat după alegerile din SUA? Din păcate, răspunsul este nu. Încă avem mult de muncă înainte de a putea să privim cu optimism spre viitor. Izolaționismul nu este o noutate apărută sub Trump, ci o continuare a politicii lui Obama, cu consecințe dramatice precum invazia Crimeei sau criza ISIS. Trump a amplificat acest trend, aducând în plus comportamente provocatoare și imorale.
Pe de altă parte, instituții internaționale esențiale, precum OMS și ONU, au fost doar desacralizate în timpul mandatului său, fără nicio reală direcție de reformă. Istoricul de incompetenta și prostie globală face agențiile internaționale să pară irelevante, iar o restabilire a acestor relații pe baze respectabile pare acum o misiune imposibilă, în special în fața unui vector nuclear.
Nu trebuie să uităm, totuși, că responsabilitatea nu aparține doar lui Trump. Întreaga lume a creat un teren fertil pentru ascensiunea unor lideri ca acesta. Ideologii precum suveranismul, fundamentalismul politic sau rasismul sunt rădăcini ale unei societăți care se amăgește că tradițiile și democrația se mențin fără un efort real. Asemenea mituri despre stabilitate sunt extrem de periculoase, iar Trump a subliniat un aspect esențial: nu putem aștepta mereu ca altcineva să își asume responsabilitatea.
Așadar, o eventuală bucurie după rezultatul alegerilor din SUA nu ar trebui să fie o prioritate, ci un semn de frivolitate. Să zâmbim ar trebui să se întâmple atunci când educația și valori esențiale devin din nou priorități. Aveam toate motivele să ne întrebăm: va fi oare prea târziu pentru a sărbători în următorii 20 de ani?
Jurnalist: Alina Popescu