România în vizorul viitorului buget european: O oportunitate de 60,2 miliarde de euro pe masă
România are șansa de a accesa 60,2 miliarde de euro din viitorul buget al Uniunii Europene, destinat perioadei 2028–2034. Totuși, europarlamentarul Victor Negrescu atrage atenția asupra posibilității ca anumite condiții de finanțare să limiteze utilizarea acestor fonduri.
Negocierile pentru noul buget european sunt în plină desfășurare, iar suma alocată României încă nu este finalizată. Între timp, autoritățile sunt obligate să elaboreze un plan eficient de gestionare a investițiilor pe următorii șapte ani. Această temă a fost abordată recent în Cluj-Napoca, în cadrul unei întâlniri europene între șefii autorităților de management, la care a participat Victor Negrescu.
Conform propunerii sale, europarlamentarul sugerează că fondurile ar putea fi consolidate într-un plan național, destinat agriculturii, dezvoltării regionale, investițiilor sociale, precum și altor programe europene. O astfel de reorganizare ridică, totuși, întrebări cu privire la modul de distribuire a acestor fonduri și la autonomia autorităților locale în stabilirea priorităților. Negrescu subliniază importanța evitării centralizării excesive a deciziilor, subliniind că nevoile de dezvoltare variază semnificativ de la o regiune la alta.
„România are nevoie de fonduri europene care să ajungă în fiecare regiune, nu de decizii luate exclusiv la București sau Bruxelles,” a afirmat acesta într-o postare pe rețelele sociale.
Avertismentul principal al europarlamentarului se referă la regulile care vor însoți viitoarele finanțări. Unele prevederi tehnice ar putea, potrivit lui, îngrădi utilizarea optimă a sumelor disponibile. Negrescu indică, de asemenea, experiențele anterioare, precum cele din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), subliniind că birocrația și termenele strânse au generat dificultăți majore.
Pentru a evita repetarea acestor probleme, el propune simplificarea procedurilor, asigurarea unei finanțări mai previzibile pentru regiuni și o colaborare mai strânsă cu autoritățile locale în alegerea proiectelor. Printre domeniile care ar trebui să primească resurse substantiale se numără infrastructura, sănătatea, educația, locuințele și energia.
În plus, Negrescu avertizează asupra riscurilor de întârziere a proiectelor, în cazul în care autoritățile așteaptă aprobarea finală a bugetului european pentru a demara planificarea. El subliniază că prioritățile de investiții ar trebui stabilite din timp, prin consultarea administrațiilor regionale și a comunităților locale. Astfel, România ar putea să abordeze noua perioadă financiară cu proiecte bine pregătite, fără a pierde tempo-ul din primii ani pe proceduri administrative.
Jurnalist: Alina Popescu