Roxana Mînzatu: Provocările Tehnologiei și Nevoia de Reglementare în Munca Modernă
Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv al Uniunii Europene pentru drepturi sociale, competențe și pregătire profesională, a oferit un interviu pentru Washington Post în care a discutat despre efectele tehnologice asupra forței de muncă și despre măsurile europene de protecție a angajaților.
În cadrul discuției, Mînzatu a subliniat riscurile asociate cu incertitudinea din industrie, accentuând urgența adoptării Actului pentru Locuri de Muncă de Calitate, a cărui finalizare este așteptată în luna decembrie. „Una dintre preocupările majore identificate de Comisia Europeană este concentrarea puterii tehnologice în mâinile unui număr restrâns de dezvoltatori. Ne lipsește o transparență adecvată în ceea ce privește direcția acestor dezvoltări. Tehnologiile AI emergente sunt controlate de câteva companii private care inovează și comercializează aceste produse fără o reglementare clară”, a declarat Mînzatu.
Oficialul european și-a exprimat îngrijorarea față de imposibilitatea de a crea un mediu previzibil fără a restricționa inovația. „Impactul este atât de semnificativ încât avem nevoie urgentă de stabilitate”, a subliniat ea, cerând o cooperare globală și o guvernanță adecvată, care să depășească discuțiile despre securitatea tehnologiilor, pentru a include și implicațiile sociale ale schimbărilor.
Noile tehnologii sunt de așteptat să afecteze disproporționat locurile de muncă, în special pe cele de început și muncile de birou. Datele preliminare sugerează că, deși AI poate automatiza anumite sarcini, acest lucru nu va duce neapărat la dispariția locurilor de muncă. „Este posibil ca definiția posturilor să se schimbe, iar competențele legate de AI să devină cerințe esențiale în procesul de recrutare”, a adăugat ea.
Pe de altă parte, Uniunea Europeană a demarat inițiativa „uniunea competențelor” pentru a facilita tranziția către o forță de muncă pregătită pentru viitor. Acest proiect include Academii de Competențe AI, care sunt centre de formare înființate cu sprijinul UE, având rolul de a reuni mediul de afaceri, universitățile și furnizorii de formare. Comisia vizează atingerea unui prag de 60% de integrare a competențelor în AI până în 2030, iar un nou pachet educațional destinat profesorilor și elevilor va fi lansat în luna noiembrie. În plus, UE a inițiat programe pilot în sectorul auto pentru a asigura tranziția angajaților spre noi locuri de muncă fără a ajunge în șomaj.
„Suntem dedicați susținerii acestor inițiative cu fonduri considerabile: două miliarde de euro pentru competențe digitale prin Fondul Social European Plus și 23 de miliarde de euro pentru educație digitală prin Mecanismul de Redresare și Reziliență. Programul Europa Digitală se adaugă, de asemenea, cu 1,3 miliarde de euro dedicate tehnologiilor AI și infrastructurii digitale”, a punctat Roxana Mînzatu.
În plan legislativ, Comisia Europeană se axează pe finalizarea Actului pentru Locuri de Muncă de Calitate, consultările publice încheindu-se la 28 septembrie. Propunerea finală pentru adoptare este anticipată în luna decembrie.
„Obiectivul nostru este clar: AI trebuie să facă munca mai sigură, mai semnificativă și mai puțin repetitivă. Actul pentru Locuri de Muncă de Calitate va promova utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale, va proteja lucrătorii de riscuri și va asigura că oamenii își păstrează controlul în gestionarea algoritmilor”, a concluzionat Mînzatu.
Jurnalist: Marius Manole