Studii recente evidențiază nevoile esențiale ale elevilor români în educație
Un nou studiu a scos la iveală perspectivele elevilor din ciclul primar, gimnaziu și liceu cu privire la sprijinul educațional de care au nevoie. Părinții și tutorii au completat chestionare pentru ciclul primar, în timp ce elevii din clasele superioare au participat direct, oferind o radiografie a nevoilor și experiențelor lor. Este important de menționat că acest studiu nu testează competențele elevilor și nu stabilește o legătură cauzală între programele de sprijin și schimbările observate.
În rândul respondenților, gestionarea financiară și sprijinul în luarea deciziilor au fost teme recurente. Conform rezultatelor, 43% dintre elevi își doresc abilități necesare pentru viața cotidiană, 39% cer asistență financiară pentru pregătirea viitorului, în timp ce 31% subliniază importanța consilierii în carieră. Alte nevoi identificate includ stagii sau experiențe de voluntariat (29%), informații despre oportunități educaționale (24%), precum și sprijin emoțional sau psihologic (23%). Numai 13% din respondenți au afirmat că nu necesită suport suplimentar.
La liceu, jumătate dintre participanți solicită o pregătire practică mai intensă, iar 36% ar dori experiențe concrete, precum stagii sau proiecte de voluntariat. Activitățile care contribuie la creșterea încrederii în sine au primit o evaluare pozitivă, cu un scor mediu de 7,76 din 10, în timp ce cele care îmbunătățesc rezultatele școlare au obținut 7,42 puncte. De asemenea, sprijinul pentru clarificarea planului de viață și a perspectivelor de angajare a fost notat cu 6,9 puncte.
Elevii sunt foarte conștienți de investițiile în infrastructură: 79% raportând observații legate de aparatură nouă, 56% de reparații sau construcții recente, iar 48% menționând laboratoare moderne. Cu toate acestea, doar 18% au participat la activități destinate dezvoltării competențelor digitale, iar 21% consideră că au nevoie de ajutor suplimentar pe acest segment.
Cercetătorii subliniază că aceste statistici nu sugerează că investițiile în echipamente nu au impact; ele reflectă faptele observate despre dotări și participarea la activități educaționale. Este esențial să se distingă între setările unei școli și accesul individual constant al elevilor la tehnologie în scopul învățării.
La întrebarea despre suportul necesar în procesul educațional, 43% dintre elevi au solicitat explicații suplimentare sau meditații la materiile dificile, 38% doresc asistență din partea profesorilor, iar 29% preferă activități mai interactive. În plus, tinerii subliniază necesitatea unor materiale educaționale clare, acces sporit la tehnologie, un program flexibil și sprijin emoțional pentru gestionarea stresului. Doar 14% s-au declarat fără dificultăți de învățare.
Printre programele de sprijin evaluate, activitățile remediale s-au bucurat de cele mai mari aprecieri, obținând un scor de 9,3 din 10, urmate de programul „Școală după școală”, cu 9,2 puncte, și activitățile de educație pentru viață, care au primit 9,1 puncte. Deși doar 14% dintre respondenți au participat la un program concret, mulți recunosc mai ușor sprijinul primit în activitățile remediale, burse, transport și masă, în comparație cu denumirile oficiale ale programelor.
Rezultatele acestei cercetări, intitulate „Participarea elevilor la programe de sprijin, experiența școlară și nevoile educaționale”, au fost prezentate recent într-o dezbatere organizată de World Vision România și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, punând accent pe impactul real al investițiilor în educație asupra elevilor.
Jurnalist: Lavinia Serbanescu